Petiţie de Ziua Libertăţii Secuieşti

Către: Guvernul şi Parlamentul României
Spre informare: domnului preşedinte Klaus Iohannis

Azi, 10 martie 2020 noi, secuii adunaţi de Ziua Libertății Secuiești şi cei care se solidarizează cu noi în țară și în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc! Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este și ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime.

Către președintele României, Domnului Klaus Johannis

Stimate Domnule Președinte,

Petiţie de Ziua Libertăţii Secuieşti

Către: Guvernul şi Parlamentul României

Spre informare: domnului preşedinte Klaus Iohannis

Către Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului În atenția Domnului Președinte Florin-Claudiu Roman

Onorată Comisie, Stimate Domnule Președinte!

Marea adunare centenara a secuilor din Sfântu Gheorghe

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) invită secuii şi maghiarii transilvăneni care se declară solidari cu aceştia, la o mare adunare secuiască de centenar. Aceasta va avea loc la 18 noiembrie, la ora 13, în piaţa centrală din Sfântu Gheorghe.

Poziția Consiliului Național Secuiesc privind avizul nr.123/23.02.2018 al Consiliului Legislativ

În 22 decembrie 2017 deputatul Kulcsar-Terza József a înaintat inițiativa legislativă referitoare la Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc, care a fost înregistrat cu nr. 774 de Comisia Permanentă a Parlamentului. Această inițiativă legislativă a fost elaborată de Consiliul Național Secuiesc la 17 ianuarie 2004. Decizia a fost precedată de o consultație publică, având baza proiectul elaborat de Dr. Csapo Jozsef, și care a fost acceptat ca și document de muncă de către consiliile secuiești constituite în orașe și în satele secuiești. În acest mod această inițiativă legislativă este cel mai important document al Consiliului Național Secuiesc, pentru reprezentarea căruia a primit mandat de la secuime.

Scrisoare către democrații români

Opinia publică a avut ocazia să cunoască o declarație a premierului român, care nu aduce beneficii României. Mai mult decât atât, amenințarea formulată la adresa secuilor de către Mihai Tudose, este o gravă încălcare a normelor general acceptate ale dreptului internațional. În 1989 am ieșit în stradă la Timișoara, Cluj, Târgu Mureș, București și alte orașe, ca să schimbăm viața în bine, și toți cetățenii României să aibă dreptul, fără teamă, de a propune planuri, concepții pentru aprofundarea democrației în România și perfecționarea statului de drept.

Comitetul consultativ al Consiliului Europei a confirmat lezările în ceea ce privește implementarea drepturilor minorităților naționale din România

În data de 21 februarie (a.c.) Consiliul Europei a publicat raportul privind implementarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale de către România. Raportul confirmă creșterea sentimentului anti-maghiar și anti-minoritar din partea instituțiilor statului și prezintă mai multe lezări de drepturi, acte de discriminare comise împotriva comunității maghiare din România. Multe dintre acestea au fost semnalate chiar de organizații din societatea civilă autohtonă, care lucrează în domeniu.

Scrisoare deschisă Doamnei Carmen Daniela Dan, Ministrul Afacerilor Interne al României

Stimată Doamnă Ministru,

În ultimii ani am constatat cu ocazia trecerii frontierei României, că Poliția de Frontieră acordă o atenție deosebită persoanei mele. De foarte multe ori mașina cu care am călătorit la ordinul polițistului de frontieră a fost parcat, și am fost puși, să așteptăm aproape o oră, uneori cu motivul stricării calculatorului, alteori cu alte motive nefundamentate. Am studiat legislația în vigoare referitoare la regimul de consemne la granițele României, și foarte ușor mi-am dat seama, că sunt catalogizat în România „persoană cu consemn”. Aceste persoane, conform prevederilor legale, sunt tratate în mod special la granițele României.

Attila Dabis va contesta în justiţie decizia de interdicţie de a intra în România

Attila Dabis bănuieşte că interdicţia impusă asupra sa în privinţa intrării pe teritoriul României se datorează unor motive politice, astfel el a comunicat că se va adresa justiţiei române.