Stimate Domnule Președinte!

În data de 14 mai am solicitat de Dvs. să analizați mesajul președintelui României Klaus Iohanis, instigator împotriva  maghiarilor și să revocați Premiului Internațional „Carol cel Mare”, deoarece președintele Romăniei a devenit nedemn pentru această distincție.

În total 1.008.966 de semnături online au sosit până la termenul limită (joi, orele 24) pe platforma europeană a inițiativelor cetățenesti, însă încă de miercuri, 6 mai, au fost adunate cele un milion de semnături necesare petiţiei lansate de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) pentru protecţia regiunilor naţionale din Europa.

UDMR a depus un proiect pentru recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Ce prevede

Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

UDMR a depus un proiect pentru recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Ce prevede

Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

Către: Guvernul şi Parlamentul României
Spre informare: domnului preşedinte Klaus Iohannis

Azi, 10 martie 2019 noi, secuii adunaţi în Târgu Mureș şi cei care se solidarizează cu noi în țară și în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc! Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este și ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime.

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) invită secuii şi maghiarii transilvăneni care se declară solidari cu aceştia, la o mare adunare secuiască de centenar. Aceasta va avea loc la 18 noiembrie, la ora 13, în piaţa centrală din Sfântu Gheorghe.

În 22 decembrie 2017 deputatul Kulcsar-Terza József a înaintat inițiativa legislativă referitoare la Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc, care a fost înregistrat cu nr. 774 de Comisia Permanentă a Parlamentului. Această inițiativă legislativă a fost elaborată de Consiliul Național Secuiesc la 17 ianuarie 2004. Decizia a fost precedată de o consultație publică, având baza proiectul elaborat de Dr. Csapo Jozsef, și care a fost acceptat ca și document de muncă de către consiliile secuiești constituite în orașe și în satele secuiești. În acest mod această inițiativă legislativă este cel mai important document al Consiliului Național Secuiesc, pentru reprezentarea căruia a primit mandat de la secuime.

Attila Dabis bănuieşte că interdicţia impusă asupra sa în privinţa intrării pe teritoriul României se datorează unor motive politice, astfel el a comunicat că se va adresa justiţiei române.

Stimată Doamnă Ministru,

În ultimii ani am constatat cu ocazia trecerii frontierei României, că Poliția de Frontieră acordă o atenție deosebită persoanei mele. De foarte multe ori mașina cu care am călătorit la ordinul polițistului de frontieră a fost parcat, și am fost puși, să așteptăm aproape o oră, uneori cu motivul stricării calculatorului, alteori cu alte motive nefundamentate. Am studiat legislația în vigoare referitoare la regimul de consemne la granițele României, și foarte ușor mi-am dat seama, că sunt catalogizat în România „persoană cu consemn”. Aceste persoane, conform prevederilor legale, sunt tratate în mod special la granițele României.

În data de 21 februarie (a.c.) Consiliul Europei a publicat raportul privind implementarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale de către România. Raportul confirmă creșterea sentimentului anti-maghiar și anti-minoritar din partea instituțiilor statului și prezintă mai multe lezări de drepturi, acte de discriminare comise împotriva comunității maghiare din România. Multe dintre acestea au fost semnalate chiar de organizații din societatea civilă autohtonă, care lucrează în domeniu.