- Având în vedere că în ultimele decenii nici o instituție nu a protestat împotriva modificării limitelor administrative ale Regiunii Autonome Maghiare și nici împotriva desființării ulterioare a acesteia, prin neglijarea voinței publice a comunității locale din Ținutul Secuiesc, iar poziția legitim exprimată de comunitatea teritorială în cauză nu a devenit cunoscută;
Pregătindu-se pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Consiliul Național Secuiesc a definit, respectiv a adoptat, anumite obiective regionale caracteristici și concepte care au fost acceptate de majoritatea populației Ținutului Secuiesc și care sunt enumerate mai jos:
Având în vedere faptul că parlamentarii la care am apelat, nu şi-au asumat sarcina de a depune din nou proiectul statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc;
- Având în vedere importanta crucialã a existentei unui singur proiect de lege acceptat de toate pãrtile interesate de problema autonomiei Tinutului Secuiesc;
Consiliul National Maghiar din Transilvania si Consiliul National Secuiesc considerã cã toate formele democratiei directe, ca de exemplu referendumul sau exercitarea initiativei legislative de cãtre cetãteni – care sunt expresia adevãratei vointe a societãtii si completãri ale democratiei participative în întreaga lume – reprezintã componente importante ale democratiei.
Expunere de motive
- Luând în considerare, ca de peste un an este pe ordinea de zi reorganizarea administrativã a României, care probabil va fi demarat dupã alegerile parlamentare din decembrie;
- Tinând cont, cã reorganizarea administrativã este si în interesul Tinutului Secuiesc, dispersat în momentul de fatã în mod arbitrar în mai multe judete;
- Având în vedere Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, care enunţă: „Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele. În virtutea acestui drept, ele îşi determină liber statutul politic şi îşi asigură liber dezvoltarea economică, socială şi culturală. Pentru a-şi înfăptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogăţiile şi de resursele lor naturale, fără a aduce atingere obligaţiilor care decurg din cooperarea economică internaţională, întemeiată pe principiul interesului reciproc, şi din dreptul internaţional. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai.”;
- Având în vedere faptul, cã este necesară prezentarea si reprezentarea continuã a vointei exprimate de Poporul Secuiesc cu privire la autonomia Tinutului Secuiesc, atât în fata forurilor internationale, cât si în diferite tãri ale lumii;
Având în vedere voinţa exprimată la referendum a populaţiei Ţinutului Secuiesc, prin care solicită autonomia Ţinutului Secuiesc, şi în conformitate cu aceasta este interesată de adoptarea unui act legislativ de nivel european, care stimulează/obligă membrii Uniunii Europene să recunoască dreptul la autodeterminare a comunităţilor naţionale autohtone, de pe teritoriul lor, respectiv statutul special al regiunilor locuite de ele;
(Declaraţie de principiu privind regiunile naţionale al Uniunii Europene)
Obiectivul şi principiile de bază ale nesupunerii civice
- Având în vedere faptul că dreptul popoarelor la autodeterminare este un drept universal al omului, care i se cuvine fiecărui popor, şi practica europeană a autonomiilor creează instituţiile autodeterminării în cadrul statului tocmai pentru comunităţile naţionale care trăiesc în minoritate numerică,
Având în vedere faptul că poporul secuiesc este o comunitate istorică, teritorială şi culturală care este parte a naţiunii maghiare, şi în acelaşi timp este comunitatea acesteia cu o conştiinţă regională specifică puternică şi cu tradiţii specifice, care, chiar dacă a ajuns în situaţie de minoritate, şi-a păstrat identitatea şi majoritatea pe pământul natal al străbunilor săi, în Ţinutul Secuiesc
Luând în considerare că:
- Consiliului Naţional Secuiesc a fost înfiinţat la data de 19. noiembrie 1918 la Budapesta – ca răspuns demn la provocările vremii, cu scopul de a apăra interesele naţiunii maghiare, ale Ungariei, şi după înfiinţarea sa niciodată nu şi-a pronunţat nici încetarea, şi nici dizolvarea sa,
La cinci ani după constituire, fidel hotărârilor adunărilor cetăţeneşti prin care a luat fiinţă, şi în conformitate cu voinţa colectivă exprimată cu ocazia referendumului organizat în anii 2006-2007. Consiliul Naţional Secuiesc înaintează pentru a treia oară Parlamentului României, după alegerile din noiembrie 2008, proiectul său de lege, Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat în unanimitate după dezbaterea sa publică.
Având în vedere voinţa poporului secui exprimat la referendum
Având în vedere hotărârea Consiliului Naţional Secuiesc prin care a declarat dreptul Ţinutului Secuiesc de a fi recunoscut ca o regiune autonomă a Uniunii Europene
Adunarea Naţională a Secuilor de la Ditrău în data de 18 iunie 2006, a revendicat Preşedintelui României, Parlamentului şi Guvernului începerea imediată a tratativelor cu Consiliul Naţional Secuiesc, for deliberativ abilitat cu reprezentarea dreptului la autonomie teritorială a colectivităţii majoritare, privind înfiinţarea prin lege a Ţinutului Secuiesc, ca regiune administrativă autonomă. S-a solicitat semnarea acordului până la 30 septembrie 2006.
Adunarea Naţională a Secuilor de la Ditrău a făcut apel la Consiliul Naţional Secuiesc să reprezinte voinţa poporului secui, prin capacitatea sa de organizare să asigure autoorganizarea colectivităţilor locale şi a Ţinutului Secuiesc, să reprezinte Ţinutul Secuiesc atât în relaţiile interne, cât şi în cele internaţionale.
În scopul exercitării dreptului la autodeterminare al poporului secui, recurgem la referendumul din Ţinutul Secuiesc, ca expresie de neînlocuit a suveranităţii poporului prin mijloacele democraţiei directe.
Ditró-Ditrău, 18 iunie 2006
Motivaţie
18 IUNIE 2006
ADUNAREA NAŢIONALĂ A SECUILOR
DITRÓ-DITRĂU
PRIVIND AUTOADMINISTRAREA SCAUNELOR SECUIEŞTI ŞI AUTONOMIA ŢINUTULUI SECUIESC