Legat de scandalul diplomatic iscat după apariţia în cotidianul România Liberă a unui interviu cu Botond Zákonyi, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, dorim să precizăm următoarele:

Curtea de Apel Tîrgu Mureş a anulat irevocabil hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc adoptată la iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc în februarie 2014. Legat de această ştire prefectul judeţului Harghita a afirmat din nou, că a atacat în instanţă toate hotărârile de acest gen, iar fiecare sentinţă care a fost adoptată până în prezent i-a dat câştig de cauză.

În România eistã o dogmã politicã adând înrãdãcinatã, si anume cã tara a rezolvat în mod exemplar protectia minoritãtilor nationale. Însã dacã ne uitãm mai atent la realitatea existentã, putem observa cã aceasta este complet alta. Numai câteva exemple recente:

O întâmplare îngrijorãtoare

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România si-a tinut cel de-al 12-lea congres la sfârsitul sãptãmânii trecute. Cu acea ocazie a apãrut pe situl oficial al Administratiei Prezidentiale un mesaj adresat participantilor la congres de cãtre domnul presedinte Klaus Iohannis. Presa maghiarã din tarã a relatat cu mare satisfactie despre acel mesaj, deoarece era prima ocazie când un conducãtor politic din România a recunoscut cã mai sunt multe de fãcut în România privind respectarea drepturilor minoritãtilor nationale. Ceea ce era si mai important, domnul Iohannis a adãugat cã la delimitarea regiunilor administrative, autoritãtile trebuie sã tinã cont inclusiv de cultura si identitatea locuitorilor unor zone din tarã.

Dupã cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, în Tinutul Secuiesc s-au înmultit actiunile antimaghiare ale guvernului român. În rândul acestora au însemnãtate aparte provocãrile îndreptate împotriva comunitãtii secuiesti din Sfântu-Gheorghe, care vizeazã steagul secuiesc si - în mod fãrã precedent - imnul ungar. Tinând cont de faptul, cã în paralel cu acestea a fost demarat un atac manipulativ împotriva presedintelui ales al României, iar autoritãtile se pregãtesc de hãrtuirea lui în fata justitiei, este evident, cã avem de a face cu actiunile puterii postcomuniste care a pierdut alegerile, si care face uz de aceleasi instrumente, ca si în martie 1990.

Atunci, cei care au pierdut puterea nu au ezitat sã facã uz de arma nationalismului, provocând si organizând conflictul interetnic din Târgu Mures, cu scopul de a redobândi puterea.

Afirmatiile corecte ale domnului Antal Árpád, primarul din Sfântu-Gheorghe, trebuie analizate din acest punct de vedere, si se poate afirma, cã este corectã comparatia între evenimentele din 1990 din Târgu-Mures si cea ce se întâmplã acum la Sfântu-Gheorghe. Atunci maghiarii care demonstrau pasnic pentru învãtãmântul în limba maternã, au fost atacati de români indusi în eroare si înarmati cu sprijinul autoritãtilor, iar azi din nou autoritãtile sunt cei care provoacã comunitatea maghiarã.

Consiliul Naţional Secuiesc felicită schimbarea realizată după victoria Domnului Klaus Johannis în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Amintind de moştenirea morală a dietei din Transilvania, care a decretat libertatea religiilor şi a conştiinţei, amintind de tradiţia ardeleană a convieţuirii multiseculare a diverselor culturi, acum putem spera ca aceste valori se vor extinde în toată România, şi poate soseşte momentul, când fiecare cetăţean al României va trăi în libertate şi egalitate deplină, şi vom trăi cu toţii într-o ţară liberă, paşnică şi bogată. Există şansa ca maghiarii din Transilvania, secuii să se simtă acasă pe pământul lor natal.

La un an dupã Marele Mars al Secuilor constatãm cu satisfactie, cã evenimentul are un efect de lungã duratã asupra vietii publice, deschizând noi perspective în fata dialogului, având inclusiv efecte internationale. Unul dintre acestea este reaparitia organizatiei Project on Ethnic Relations (PER) în România, iar acest aspect trebuie avut în vedere în cursul tratativelor demarate cu concursul acestei organizatii.

Guvernul României

Cancelaria Primului Ministru

De la: Oana Maria Brâncoveanu, Director - Directia Relatii Publice si Comunicare

Către: Izsák Balázs, Presedintele Consiliului National Secuiesc

Libertatea opiniilor şi libertatea de întrunire sunt două drepturi fundamentale, garantate inclusiv de Constituţia şi legile ţării. Ca atare, în conformitate cu prevederile Legii 60/1991, adunările publice şi demonstraţiile nu sunt supuse autorizării, acestea trebuie numai declarate, pentru a da posibilitate autorităţilor competente să asigure buna desfăşurare ale acestora. Studiind legea amintită, oricine poate constata, că în textul legii nu apare de loc cuvântul autorizare/ aprobare.

Pregătindu-ne de comemorarea Zilei Libertăţii Secuieşti, şi având în vedere că anul 2014 este an electoral, trebuie să repetăm şi mai accentuat, cã cu această ocazie poate fi vorba numai de libertatea şi aspiraţiile de autonomie ale poporului secuiesc, şi mai puţin de mesajele partidelor şi formaţiunilor politice, sau grupărilor ideologice. Ca şi anul trecut, sutele sau miile de steaguri ale Ţinutului Secuiesc vor transmite mesajul, că suntem uniţi şi ne-am adunat pentru un scop comun.