Deutsche Welle - România | 19.10.2011

Soarele de toamnă străluceşte pe un cer tăios de albastru asupra satului Ciceu. Bătrânii stau pe băncuţe, pălăvrăgesc şi se uită după căruţe pline de fân, care trec prin faţa lor.

Lăsat să se autoadministreze, Ţinutul Secuiesc şi-ar putea mobiliza calităţile tradiţionale pentru a se dezvolta, explică preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Iszak Balazs

Sunt aproape opt ani de când Consiliul Naţional Secuiesc vorbeşte despre autonomie. Liderul organizaţiei, Izsak Balasz, subliniază faptul că numai folosirea rezervelor economice regionale poate duce la dezvoltare economică. Nu de alta, dar asta îi priveşte pe toţi românii, spune el.

"De ce nu ar putea şi Secuimea să aibă autonomie? Trebuie să ieşim în stradă dacă este necesar. Secuimea are nevoie de un model de tip catalan." Când a pronunţat aceste cuvinte, vicepreşedintele Parlamentului European, László Tőkés, a descris o realitate cunoscută şi evitată.

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, susţine că Guvernul Ungariei sprijină dorinţa de autonomie a Ţinutului Secuiesc şi dă ca exemplu momentul în care Tirolul de Sud a obtinut autonomia cu sprijinul Austriei, informeaza Realitatea.net.

Nu Ţinutul Secuiesc e problema. Problema este la România. Nu istoria rezolvă problemele, ci privirea senină către viitor.

Dacă limba maghiară ar deveni oficială în Ţinutul Secuiesc, 700.000 de cetăţeni români s-ar simţi mai bine la ei acasă, este de părere preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.

Izsák Balázs a acceptat sa acorde un interviu Ziare.com în care a vorbit despre "libertatea" pe care şi-ar câştiga-o secuii în urma autonomiei, despre nemulţumirile vis-a-vis de administraţia română din regiune, dar şi despre drepturile altor minoritati existente pe teritoriile celorlalte state europene.

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsák Balázs, a declarat, sâmbătă, în faţa câtorva zeci de reprezentanţi ai scaunelor secuieşti prezenţi la şedinţa CNS de la Târgu Mureş, că aşteaptă de la viitoarea Preşedinţie ungară a Uniunii Europene sprijin în problema autonomiei.

Aleşii din Ţinutul Secuiesc au anunţat că vor alege sâmbătă simbolurile unice ale regiunii: stema, drapelul şi imnul. Primele două au fost adoptate încă din 2004 şi utilizate ca simboluri ale Consiliului Naţional Secuiesc.

Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a tipărit 1.500 de hărţi administrative ale Ţinutului Secuiesc, despre care a spus că reprezintă imaginea doleanţelor secuilor în privinţa reformei administrative.

"Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei", se arată într-un documentul emis de Consiliul Naţional Secuiesc.