Vorbim adesea despre Ţinutul Secuiesc şi tensiunile diplomatice provocate de arborarea steagului acestui ţinut a cărui autonomie este solicitată de mai multe organizaţii secuieşti, dar puţini dintre noi ştim ce însemnătate au acest Ţinut şi drapelul său.

Yahoo! News a încercat să găsească semnificaţia simbolurilor de pe steagul propus de Consiliul Naţional Secuiesc. În plus, am încercat să explicăm modul în care este împărţit administrativ acest Ţinut Secuiesc, regiune a cărei autonomie este solicitată de autorii unui proiect de lege.

Steagul Ţinutului Secuiesc este compus din patru elemente: fond albastru, dungă aurie, o stea cu opt colţuri (Soarele) şi o semilună. Această formă a steagului Ţinutului Secuiesc datează din 2004, exact anul în care a fost depus proiectul de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Proiectul de lege a fost acceptat de Consiliul Naţional al Secuilor în şedinţa din 17 ianuarie 2004.

"Steagul este compus din elemente găsite pe vechi sigilii folosite de secui în perioada medievală (Soarele şi Luna, care apar şi în stema Transilvaniei, fiind simboluri foarte vechi ale secuimii) şi elemente de pe un steag folosit de trupele secuieşti în timpul Războiului de 15 ani (conflict între monarhia habsburgică şi Imperiul Otoman, care a avut loc în Balcani, Ungaria şi Ţara Românească între 1591 şi 1606). Nu am încercat să copiem acest steag, ci am încercat să găsim un steag care să definească aspiraţiile secuilor din România", spune, pentru Yahoo! News, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs.

În timpul războiului la care face referire Izsak Balazs, secuii au fost aliaţi ai habsburgilor. Steagul folosit de aceştia în luptă a ajuns la curtea împăratului habsburg Rudolf al II-lea şi a fost descris, apoi, în mai multe documente istorice. Steagul avea fondul albastru şi o dungă argintie.

Legenda fiului lui Attila. Prinţul Csaba, protectorul secuilor

Argintiul de atunci şi auriul de acum ar putea descrie, spune Balazs, Calea Lactee. "Se spune că Attila, celebrul conducător al hunilor, avea un fiu pe nume Csaba, care era considerat protectorul secuilor. Se spune că, de fiecare dată când secuii aveau o problemă, îl chemau în ajutor pe acest Csaba, care venea urmând drumul Căii Lactee", explică Balazs. În mitologia maghiară, prinţul Csaba, un luptător cu extrem de multe calităţi, este descris ca fiul cel mic al lui Attila, regele hunilor. Aşadar, culoarea aurie a dungii din drapelul Ţinutului Secuiesc ar putea fi "împrumutată" de la stelele care îl ghidau pe Csaba, iar albastrul din fundal ar fi cerul.

Despre prezenţa Lunii şi Soarelui se ştiu foarte puţine, deoarece aceste elemente au fost folosite intens de numeroase popoare, încă din antichitate. "Soarele este simbolul Zeului, iar Luna - al zeiţei. Sunt simboluri folosite de multe popoare din Europa şi Asia. [...] Pot să vă spun însă că, în zona Ciucului, bătrânii încă mai povestesc că, atunci când bunicii lor le arătau Luna, le spuneau că e Sfânta Fecioară Maria", spune Balazs.

Numărul razelor, opt, ar putea reprezenta cele opt scaune secuieşti, pe care autorii proiectului de lege de care vorbeam mai sus le văd drept unităţi administrative ale Ţinutului Secuiesc.

Ce sunt scaunele secuieşti

Scaunele secuieşti au fost, până la reforma administrativă din 1877, unităţi administrative ale secuilor. După reformă, scaunele au fost desfiinţate, fiind înglobate în comitatele stabilite, teritorial, de noua lege. De exemplu, trei dintre scaunele dinainte de 1877 au fost înglobate în comitatul Ciuc.

"Ideea este că secuimea nu este omogenă, tradiţiile diferă uneori foarte mult de la un scaun la altul. De exemplu, vă pot spune din experienţa personală, că tradiţiile şi portul popular al bunicilor din zona Sfântul Gheorghe diferă foarte multe de cele din zona Ciuc. Diferenţele dintre scaune sunt destul de pregnante în folclor şi ţinută populară, dar şi în conştiinţa locuitorilor", explică Balazs.

Au existat şi tensiuni între scaune. De exemplu, în 1968, când România era împărţită în judeţe, secuii din Ciuc au protestat puternic faţă de intenţia autorităţilor comuniste de a stabili capitala judeţului nou format la Odorhei. "Era inacceptabil pentru cei din scaunul Ciucului ca capitala (reşedinţa - n.r.) să fie la Odorhei", explică Balazs. Până la urmă, reşedinţa a fost mutată la Miercurea Ciuc.

Tot atunci, secuii au protestat faţă de intenţia comuniştilor de a include Sfântu Gheorghe în judeţul Braşov. "Protestele au determinat autorităţile să nu facă acest lucru", subliniază Balazs.

Aspiraţia secuilor: scaunele să fie recunoscute în nomenclatorul folosit de UE

Astăzi, Consiliul Naţional Secuiesc spune că sunt opt scaune secuieşti: Brăduţ-Micloşoara, Ciuc, Gheorgheni, Kezdi, Mureş, Orbai, Sepsi, Odorhei. "Media, în aceste scaune, este de 75% populaţie secuiască. A mai existat un scaun, scaunul Arieşului, dar acum, în acea zonă, populaţia secuiască nu mai este majoritară, ci minoritară, aşa că nu mai este socotit scaun secuiesc", arată preşedintele Consiliului.

"Intenţia noastră este înscrierea acestor scaune în Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale (NUTS)", spune Balazs. NUTS este un nomenclator comun instituit de Uniunea Europeană. De exemplu, judeţele României apar ca unităţi teritoriale NUTS-3, regiunile de care se vorbeşte acum ar fi NUTS-2. "Noi vrem ca aceste scaune să fie recunoscute ca teritorii NUTS-4. În prezent, România nu are niciun teritoriu NUTS-4 în acest nomenclator", defineşte Balazs intenţiile secuilor pe care îi reprezintă Consiliul.