Scrisoare deschisă către domnul Markku Markkula,

preşedinte al Comitetului Regiunilor

Mult stimate Domnule Preşedinte!

Cu ocazia adunării comune a delegaţilor, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania şi Consiliul Naţional Secuiesc Vă adresează, Dumneavoastră şi Comitetului Regiunilor în fruntea căruia Vă aflaţi, două solicitări:

1. Uniunea Europeană cuprinde numeroase regiuni, precum şi arii geografice fără atribuţii administrative care se deosebesc prin particularităţi naţionale, lingvistice şi culturale de teritoriile învecinate. Comunităţile naţionale care în statul membru în cauză constituie minorităţi numerice şi sunt tratate ca minorităţi, dar reprezintă majoritatea locală sau o populaţie numeric semnificativă în teritoriul dat, sunt gardienii unor vechi culturi şi limbi europene, constituind totodată importante resurse pentru diversitatea culturală şi lingvistică a Uniunii Europene şi a întregii Europe, de altfel.

În anul 2013, mai mulţi cetăţeni ai Uniunii Europene au lansat o iniţiativă cetăţenească având titlul „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale”, respectiv intenţia declarată ca „în cadrul politicii de coeziune a Uniunii să acorde atenţie sporită acelor regiuni, care se deosebesc prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice de regiunile limitrofe”.

Comisia Europeană a respins iniţiativa argumentând că aceasta „nu se încadrează, în mod evident, în sfera de competenţă a Comisiei în ceea ce priveşte propunerea unor acte juridice ale Uniunii ce au ca scop punerea în aplicare a tratatelor.”

În vederea susţinerii argumentării sale, Comisia a încercat să ofere şi o interpretare aparte a tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, formulând mai multe afirmaţii care se referă la politica de coeziune a Uniunii, dar care nu sunt nicidecum pertinente. Prin urmare, iniţiatorii s-au adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene solicitând anularea hotărârii referitoare la respingerea înregistrării iniţiativei şi obligarea Comisiei la înregistrarea acesteia. În prezent, procesul este în curs şi aşteptăm hotărârea Curţii.

Mult stimate Domnule Preşedinte!

Indiferent de deznodământul litigiului menţionat, dar sub rezerva dispoziţiilor Tratatului privind Uniunea Europeană şi a celor din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, considerăm că atribuţiile Comitetului Regiunilor au fost încălcate în două rânduri: în primul rând, cu ocazia adoptării Regulamentului (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind iniţiativa cetăţenească prin ignorarea competenţelor consultative ale Comitetului Regiunilor; iar în al doilea rând, prin interpretarea arbitrară de către Comisie în procesul nr. 13/159 – menţionat mai sus – a acelor prevederi ale tratatelor care se referă la politica regională, fără a solicita în acest caz opinia Comitetului Regiunilor.

Domnule Preşedinte, având în vedere cele menţionate, solicităm Comitetului Regiunilor să exploateze posibilitatea prevăzută în articolul nr. 263 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea exercitării propriilor sale prerogative.

2. Până în prezent 53 dintre administraţiile locale din Ţinutul Secuiesc – situat în centrul României – au cerut în mod separat Guvernului şi Parlamentului României, în numele comunităţilor locale pe care le reprezintă, să permită ca cele 153 de administraţii locale din Ţinutul Secuiesc să formeze o singură entitate administrativă, unitară şi de sine stătătoare. Totodată, ele au solicitat ca entitatea administrativă să poarte numele de Ţinutul Secuiesc, iar legea să garanteze unităţii respective un statut special, autonom în vederea administrării propriilor probleme şi a păstrarii identităţii comunităţii maghiare, secuieşti care trăieşte acolo. De asemenea, administraţiile locale menţionate au solicitat ca limba lor maternă, limba maghiară, să fie limbă oficială în această unitate administrativă alături de limba oficială a statului. Administraţiile locale în cauză au trimis hotărârile pe baza cărora au formulat doleanţele de mai sus Consiliului Europei, Comitetului Regiunilor din cadrul Uniunii Europene şi Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

Adoptarea acestor hotărâri trebuie interpretată ca răspuns la anumite măsuri preconizate de Guvernul României. România se află în pragul unei restructurări administrative şi deşi Guvernul a promis respectarea obligaţiilor internaţionale asumate de ţara noastră, executivul a publicat un proiect care ar îngloba Ţinutul Secuiesc într-o regiune administrativă în care ponderea secuilor este de doar 29%, în timp ce în Ţinutul Secuiesc acest procent este de 75%. Măsura prevăzută încalcă atât prevederile Convenţiei-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, cât şi cele din Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.

De asemenea, proiectul nu se conformează nici cu politica de coeziune a Uniunii Europene. Regiunea administrativă menţionată mai sus, care include şase judeţe, reprezintă în acelaşi timp una dintre diviziunele de nivel NUTS-II din UE. În acelaşi timp, Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică prevede că la delimitarea unităţilor teritoriale NUTS trebuie luate în considerare şi particularităţile socio-economice, istorice şi culturale. Aceste unităţi teritoriale sunt instrumente ale politicii de coeziune a Uniunii, care nu poate fi folosită în detrimentul acelor popoare care trăiesc pe teritoriul statelor membre, dar care au o limbă şi o cultură diferită de cea a majorităţii.

Mai mult, Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică stipulează delimitarea acestor regiuni astfel, încât ele „să oglindească particularităţile economice, sociale, istorice, culturale, geografice sau de mediu.” Prin luarea în considerare a acestei prevederi s-au constituit în regiuni NUTS II regiunile Tirolul de Sud, Valle d’Aosta, Friuli-Venezia Giulia, Corsica, Sardinia, Catalonia, Ţara Bascilor, Galicia, Provincia Frizia şi Bretania. România este singura ţară din Uniunea Europeană care a ignorat cerinţele istorice, culturale şi geografice impunând Ţinutului Secuiesc participarea într-o regiune în care procentul comunităţii maghiare, secuieşti este de sub 30%; în timp ce ea constituie majoritatea covârşitoare în Ţinutul Secuiesc unde reprezintă o pondere de 75%. Un caz similar îl constituie Regiunea Partium care se întinde de-a lungul frontierei de vest a României, fiind locuită de asemenea de o majoritate maghiară. Actualul proiect de restructurare administrativă formulat de Guvernului României ar agrava şi mai mult situaţia Ţinutului Secuiesc şi a Regiunii Partium. În loc să înfăptuiască o restructurare administrativă în spiritul documentelor menţionate mai sus, urmată de redefinirea regiunilor NUTS II în funcţie de noile unităţi administrative, Guvernul preconizează înzestrarea regiunilor NUTS II – înfiinţate contrar dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 – cu competenţe administrative şi ştergerea definitivă de pe hartă a Ţinutului Secuiesc şi a Regiunii Partium, care sunt de fapt unitare din punct de vedere istoric, cultural şi lingvistic.

În fine, Regulamentul UE citat interzice modificarea prea frecventă a clasificării NUTS, fiindcă aceasta trebuie să fie stabilă pe termen lung. Cu toate acestea, reorganizarea administrativ-teritorială a ţării reprezintă o bună ocazie pentru corectarea deficienţelor menţionate mai sus, astfel încât în noile regiuni NUTS II să prevaleze coeziunea socială, solidaritatea dintre locuitorii regiunii, unitatea culturală, lingvistică, socială şi geografică şi nu voinţa politică asimilatoare a guvernului român.

Domnule Preşedinte, având în vedere cele de mai sus, solicităm Comitetului Regiunilor să dezbată şi să avizeze hotărârile administraţiilor locale din Ţinutul Secuiesc, urmărind cu atenţie procesul de restructurare administrativă a României.

Târgu Mureş, la 3 iunie 2015

Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania Consiliul Naţional Secuiesc