Stimate Domnule Preşedinte!

Cu câteva zile în urmă la Berlin aţi declarat, că România nu se simte ameninţată de interesul Ungariei în ce priveşte minorităţile maghiare din afara ţării, respectiv că în România nu există o problemă a maghiarilor. Constat cu bucurie, că suntem în consens perfect în privinţa ambelor chestiuni. Asumarea constituţională a răspunderii privind maghiarii de peste hotare - incluzând şi pe cei din România - de către guvernul Ungariei într-adevăr nu prezintă nici un fel de pericol pentru România, şi este în concordanţă cu tratatul bilateral încheiat de cele două state. Tot aşa, este clar că maghiarii din România sunt cetăţeni care respectă legile ţării, interesaţi în dezvoltarea şi democratizarea României, şi nu reprezintă pericol, aşa cum sugera cu rea credinţă jurnalistul care vă întreba.

Pe de altă parte, permiteţi-mi să constat cu părere de rău, că toate acestea invers nu mai sunt adevărate, de vreme ce unele acţiuni ale autorităţilor româneşti reprezintă pericol pentru comunitatea maghiară din România. Aproape zilnic apar ştiri care relatează despre cazuri, în care diferite instituţii, funcţionari sau demnitari ale statului încalcă drepturi ale cetăţenilor de naţionalitate maghiară, încălcând în acelaşi timp legile ţării şi drepturile fundamentale ale omului. V-aş putea da un şir lung de astfel de cazuri (să menţionez numai lupta interminabilă împotriva simbolurilor secuieşti), dar permiteţi-mi ca acum să mă opresc numai asupra două dintre ele, pentru că au legătură cu reorganizarea administrativă a ţării, o temă despre care chiar Dumneavoastră aţi afirmat de curând (şi în mod corect), că dezbaterea sa trebuie reluată, "pornind de la un set de principii, nu de la calcule politice sau electorale". După cum poate ştiţi, legat de acest subiect aproape 50 de consilii locale din Ţinutul Secuiesc au adoptat prin hotărâre petiţii care corespund criteriilor menţionate de Dvs. Cu toate acestea prefecţii au atacat în instanţă toate aceste hotărâri, iar instanţele - în mod nepermis într-un stat de drept - au anulat aceste hotărâri, practic răspunzând presiunii guvernamentale. Aceasta este în mod evident o situaţie, în care o comunitate a cetăţenilor este în conflict cu statul însuşi. Consider deci justificat, ca în acest caz să faceţi uz de prerogativele Dvs. constituţionale de mediator. Sunt convins, că autorităţile locale vizate vă informează despre punctul lor de vedere privind descentralizarea, dacă le acordaţi această posibilitate.

Este totodată ştiut, că şi Consiliul Naţional Secuiesc consideră inacceptabile planurile guvernului privind reorganizarea administrativă a ţării, deoarece am afirmat acest lucru de multe ori şi prin diferite metode. Aceasta ar fi fost şi tema acţiunii de protest planificat a avea loc în data de 10 martie la Tîrgu-Mureş. Constat cu părere de rău, că am anticipat corect reacţia autorităţilor faţă de acel eveniment şi a fost justificat să ne-am adresăm Dvs. înainte să depunem declaraţia prealabilă, cu rugămintea să interveniţi, pentru ca să putem face uz de dreptul nostru constituţional. Am fost dezamăgit, când am constatat, că nu v-aţi manifestat în nici un fel, nici măcar după ce primarul oraşului Tîrgu Mureş - încălcând legea - a interzis marşul şi mitingul de protest. Este evident că atât refuzul de a trata democratic, pe calea dezbaterilor publice, petiţiile celor 50 de consilii locale din Ţinutul Secuiesc, cât şi de limitarea drepturile constituţionale ale cetăţenilor din Ţinutul Secuiesc reflectă un grav deficit democratic al statului român. În această situaţie considerăm că este necesară intervenţia Dvs. Revenind la declaraţia Dvs. din Berlin, într-adevăr „în România nu există o problemă a maghiarilor”. Însă prin deficitul democratic constant, manifestat în chestiunea Ţinutului Secuiesc, România riscă să creeze ea însăşi „o problemă a maghiarilor”, fără nici o intervenţie din afară.

Stimate domnule Preşedinte!

Majoritatea locuitorilor Ţinutului Secuiesc - indiferent de naţionalitate - v-au votat anul trecut, cu încrederea că veţi fi un preşedinte care respectă valorile de bază ale democraţiei şi care consideră importantă pacea socială. Au sperat, că România va deveni într-adevăr ţara lucrului bine făcut, care va face parte din Europa nu numai din punct de vedere geografic, dar va deveni un depozitar al moştenirii constituţionale comune ale statelor europene. Vă rog, deci, din nou să condamnaţi încălcarea legilor şi să susţineţi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Aceasta este interesul Ţinutului Secuiesc, dar şi al întregii ţări.

Tg-Mureş, la 01 03 2015

Izsák Balázs

preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc