- Având în vedere importanta crucialã a existentei unui singur proiect de lege acceptat de toate pãrtile interesate de problema autonomiei Tinutului Secuiesc;
- Având în vedere cã spre deosebire de proiectul de lege al Uniunii Democrate Maghiare din România, cel adoptat de Consiliul National Secuiesc în data de 17 ianuarie 2004 nu contine prevederi privind sistemul judiciar;
- Admitând cã sistemul judiciar reprezintã o institutie societalã importantã;
totodatã
- Având în vedere cã (re)înfiintarea scaunelor secuiesti ca unitãti administrativ-teritoriale justificã, de asemenea, o reorganizare a sistemului judiciar
si
- Având în vedere cã pe teritoriul regiunii autonome se impune o definire mai precisã a statutului juridic al limbii maghiare
Consiliul National Secuiesc
propune urmãtoarele amendamente la Statut:
I.
Articolul 10 al Statutului, care se referã la folosirea limbii maghiare, se modificã în felul urmãtor:
În prezent:
Articolul 10
Pe teritoriul Tinutului Secuiesc, limba maghiarã beneficiazã de acelasi rang ca si limba oficialã a statului. Autoritãtile locale ale regiunii autonome, ale scaunelor secuiesti, precum si cele ale localitãtilor de pe teritoriul primeia vor asigura folosirea neîngrãditã a ambelor limbi, atât în comunicãrile oficiale, cât si în cea cotidianã – adoptând toate reglementãrile necesare în vederea cunoasterii acest douã limbi si creând toate conditiile ce garanteazã egalitatea lor deplinã. De asemenea, si limba diferitelor comunitãti – nationale, etnice sau lingvistice – numeric minoritare, dar având membri cu domiciliul stabil în localitãtile de pe teritoriul regiunii autonome, beneficiazã de acelasi rang ca si limba oficialã a statului, dacã numãrul membrilor acestor comunitãti depãseste o sutã în comune, o mie în orase, cinci mii la nivelul municipiilor si zece mii în cazul scaunelor.
Luând în considerare modificarea propusã:
Articolul 10
Pe teritoriul Tinutului Secuiesc, limba maghiarã beneficiazã de acelasi statut juridic ca si limba oficialã a statului. Toti cetãtenii Tinutului Secuiesc si toate persoanele care se aflã în Tinutul Secuiesc, pot folosi în aceleasi conditii, în viata privatã si publicã, în diferitele institutii publice si în relatia lor cu autoritãtile publice de pe teritoriului Tinutului Secuiesc, atât oral, cât si în scris ambele limbi.
Autoritãtile locale ale regiunii autonome, ale scaunelor secuiesti, precum si cele ale localitãtilor de pe teritoriul primeia vor asigura folosirea neîngrãditã a ambelor limbi, atât în comunicãrile oficiale, cât si în cea cotidianã – adoptând toate reglementãrile necesare în vederea cunoasterii acest douã limbi si creând toate conditiile ce garanteazã egalitatea lor deplinã. De asemenea, si limba diferitelor comunitãti – nationale, etnice sau lingvistice – numeric minoritare, dar având membri cu domiciliul stabil în localitãtile de pe teritoriul regiunii autonome, beneficiazã de acelasi statut juridic ca si limba oficialã a statului, dacã numãrul membrilor acestor comunitãti depãseste un anumit prag. Pragul este de o sutã de locuitori în comune, o mie în orase, cinci mii la nivelul municipiilor si zece mii în cazul scaunelor.
II.
Statutul va fi completat cu un nou capitol care urmeazã dupã capitolul XI.
Capitolul XII
Organele judiciare
Articolul 119
În urma reorganizãrii teritoriale a sistemului judiciar, în Tinutul Secuiesc judecãtorii vor functiona în urmãtoarele localitãti:
- Sfântu Gheorghe,
- Covasna,
- Târgu Secuiesc,
- Baraolt,
- Miercurea Ciuc,
- Odorheiu Secuiesc,
- Gheorgheni,
- Toplita,
- Târgu Mures,
si
- Sângeorgiu de Pãdure.
Articolul 120
În Tinutul Secuiesc vor functiona trei tribunale cu urmãtoarea jurisdictie teritorialã:
- Tribunalul Târgu Mures: cu jurisdictie în Scaunul Mures;
- Tribunalul Miercurea Ciuc: cu jurisdictie în scaunele Ciuc, Giurgeu si Odorhei;
si
- Tribunalul Sfântu Gheorghe: cu jurisdictie în scaunele Brãdut-Miclãus, Chizd (cu centrul în Târgu Secuiesc), Orbai (cu centrul în Covasna) si Sfântu Gheorghe.
Articolul 121
Curtea de Apel a Tinutului Secuiesc va avea sediul la Târgu Mures, exercitând jurisdictie teritorialã în întreg Tinutul Secuiesc.
Articolul 122
Judecãtorii, procurorii si grefierii din cadrul organelor judiciare de pe teritoriul Tinutului Secuiesc vor cunoaste în afara limbii oficiale a statului si limba maghiarã. Concursurile pentru ocuparea acestor posturi vor fi organizate partial în limba românã si partial în limba maghiarã.
În caz de adoptare a propunerilor de mai sus, capitolele si alineatele care urmeazã celor amendate se vor renumerota.
Consiliul National Secuiesc supune dezbaterii publice amendamentele (completãrile) de mai sus, solicitând consiliilor scãunale colectarea punctelor de vedere formulate pe teritoriul scaunelor cu privire la amendamentele propuse si prezentarea acestora Biroului Permanent. Cetãtenii Tinutului Secuiesc îsi pot adresa observatiile si direct Biroului Permanent.
Adoptarea amendamentelor la Statut poate avea loc cu ocazia urmãtoarei conferinte a Consiliului National Secuiesc.
Amendarea Statutului necesitã votul a douã treimi din delegatii prezenti.
Târgu Mures, la 3 iunie 2015
Consiliul National Secuiesc
Consiliul Naţional Secuiesc