Expunere de motive

Orice reforma administrativă dintr-o ţară trebuie să se realizeze în primul rând având în vedere interesele pe termen lung ale populaţiei, respectarea principiilor democraţiei şi ale angajamentelor internaţionale ale ţării respective. La delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale se va ţine cont în mod obligatoriu de voinţa populaţiei din unitatea respectivă. Un astfel de proces trebuie să fie bazat pe un studiu elaborat de specialişti, cu excluderea intereselor politice de moment. Un astfel de studiu a fost elaborat în România de o comisie de experţi, având în frunte pe profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir. (RAPORT al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România) Raportul acordă o atenţie specială teritoriilor locuite de minorităţi naţionale, care necesită tratament special, în prisma unor convenţii internaţionale ratificate de România, afirmând:

„Orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale. Şi ceasta cu atât mai mult cu cât este important ca acest efort să conducă la efecte secundare de natură să afecteze identitatea acestor minorităţi naţionale: este vorba de un punct foarte sensibil al oricărei reforme administrative, fiindcă această realitate a caracterizat reorganizările administrative precedente. Din acest punct de vedere, unele acte normative internaţionale trebuie luate în considerare:

- Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de către România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective şi principii), stabileşte că„în ceea ce priveşte limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite şi în funcţie de situaţia fiecărei limbi, părţile îşi întemeiază politica, legislaţia şi practica pe următoarele obiective şi principii: ... b) respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în aş a fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare."

- de asemenea, conform art. 16 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea nr. 33/1995, „părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile în scrise în prezenta convenţie-cadru".

- o problemă specifică este ridicată de art. 5 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, care reglementează protecţia limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, şi conform căreia „pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivităţile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite"etc.

În concluzie, trasarea limitelor noilor regiuni trebuie efectuată cu respectarea acestor principii, care ar trebui reluate în textul legii fundamentale, în articolul care va reglementa organizarea administrativ-teritorială.„

Articolul 11. din Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei stipulează, că „în acele regiuni, unde persoanele care aparţin unei minorităţi naţionale formează majoritatea, aceştia au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordantă cu situaţia lor istorică sau teritorială specifică”.

În cazul Rezoluţiei 1334/2003 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei însuşi titlul precizează, că regiunile autonome din Europa sunt exemple pozitive în soluţionarea conflictelor. Articolul 12 din această recomandare stipulează, că faptul că un stat este unitar nu vine în contradicţie cu existenta pe teritoriul lui a unor regiuni autonome, iar articolul 16 vorbeşte despre necesitatea, ca statul să trateze cu înţelegere dacă o comunitate etnică cu tradiţii istorice solicită autodeterminare.

Cu ocazia aderării la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral, să respecte aceste recomandări, iar de atunci a afirmat de foarte multe ori, că politica sa fată de minorităţi se bazează pe principiile europene.

Cu ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, premierul Victor Ponta a promis, că la regionalizarea ţării se vor respecta toate angajamentele internaţionale ale României.

Cu toate acestea, România nu a pus în practică nimic din aceste principii, ba mai mult, cu ocazia procedurii legislative legate de proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ al parlamentului, dând o interpretare abuzivă şi de rea credinţă articolului 12 din recomandarea 1201, l-a folosit aceasta drept argument tocmai împotriva drepturilor colective.

Cei peste 23 de ani care au trecut din decembrie 1989 au demonstrat, că aceste probleme ale poporului secuiesc nu se pot rezolva la nivelul statului. Din 1993, formaţiunile politice maghiare din România au depus eforturi considerabile, pentru ca în cadrul statului să înceapă o dezbatere deschisă şi la obiect despre autonomie. Mulţumit acestor eforturi, deja se poate vorbi în public, obiectiv şi fără patimi despre acest subiect. Un fapt deosebit de important este acela, că în 2007-2008 s-a organizat un referendum în Ţinutul Secuiesc, al cărui rezultat este extrem de clar: 210.000 de persoane (peste 99% dintre cei care au participat) s-au pronunţat în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Într-o democraţie doleanţele poporului sunt respectate, aşa ar trebui să procedeze si autorităţile din România.

În privinţa suportului extern însă situaţie este mai puţin fericită. Guvernul si parlamentul de la Bucureşti - prin diferite metode - au reuşit mereu să creeze impresia falsă, că procedează în mod democratic, respectând voinţa poporului secuiesc. Ar fi deci un pas extrem de important, dacă autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la aşa zisa rezolvare a problemelor minorităţilor naţionale din România, respectiv cu privire la preconizata regionalizare a ţării, care în forma propusă de guvern ar avea consecinţe deosebit de nefaste pentru Ţinutul Secuiesc, şi ar formula chiar ei doleanţa comunităţilor pe care le reprezintă. Din aceste motive iniţiez prezentul proiect de hotărâre.

__________________, la ___ ___ 2014

Iniţiator: ____________________

 

 

Semnătura: _______________________

 

 

============ * ============

 

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ____________

CONSILIUL LOCAL ________________________

 

 

 

HOTĂRÂREA Nr. _______/2014

 

privind unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din _____________,

 

 

Consiliul local al _____________, întrunit la data de ___ ___ 2014

- Având în vedere Expunerea de motive cu nr. _______/2014 al primarului ______________ __________ si Raportul de specialitate nr. _________/2014 al Serviciului juridic;

- Ţinând cont de concluziile raportului Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România (Raportul Stanomir);

- Ţinând cont de faptul, că Art. 11 din Recomandarea nr. 1201/1993 al APCE prevede, că "În acele regiuni, unde persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale formează o majoritate, aceştia au dreptul, ca - în consens cu legislaţia tării - să formeze organe ale administraţiei publice locale autonome, sau să beneficieze de un statut special, corespunzător situaţiei lor istorice si teritoriale specifice";

- Având în vedere faptul, că România s-a angajat unilateral la respectarea recomandărilor APCE, şi a afirmat în repetate rânduri, că politica sa faţă de minorităţi se bazează pe recomandarea amintită mai sus;

- Având în vedere faptul, că 210.000 persoane, peste 99% dintre participanţii la referendumul organizat în 2007-2008 s-au pronunţat pentru crearea unei regiuni autonome, care să cuprindă toate localităţile locuite în majoritate de secui;

- Având în vedere că pe baza obligaţiilor internaţionale ale României se impune menţinerea principiului prevăzut de art. 3 a legii 2/1968, conform căreia judeţele sunt „unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.”

Luând în considerare avizul favorabil al Comisiei Juridice __________________;

În conformitate cu prevederile art.2 aliniat (1) şi art. 3, aliniat (1) si (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

În temeiul prevederilor art. 36 alineatul (1), coroborat cu articolul 45 alineatul (1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată,

 

HOTĂRĂŞTE:

 

Art. 1 (1) Solicită Parlamentului şi Guvernului României, să respecte toate angajamentele internaţionale ale României, în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

(2) În acest sens solicită cu precădere respectarea principiilor conţinute în Art. 11 din Recomandarea 1201/1993 si Art. 12 si Art. 16 din Recomandarea 1334/2003 ale Adunării Parlamentare al Consiliului Europei, respectiv Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.

Art. 2 Solicită, ca să se creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ţinutul Secuiesc, şi care să cuprindă toate localităţile din anexa la prezenta hotărâre şi numai aceste localităţi.

Art. 3. Solicită un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat parlamentului României.

Art. 4. Solicită ca delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni să se realizeze prin referendum local. .

Art. 5. Solicită, ca în acele unităţi teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca şi limbă oficială în unităţile teritorial-administrative respective, având acelaşi statut cu limba oficială a statului.

Art. 6. Cu aducerea la îndeplinine a prezentei hotãrâri se încredinteazã primarul _________________ ______________________.

Art. 7. Prezenta hotãrâre se comunicã Institutiei Prefectului Judetului ________________, Comitetului Regiunilor din UE, Adunãrii Parlamentare al consiliului Europei, Congresului Autoritãtilior Locale si Regionale al Consiliului Europei (CALRCE), precum si Consiliului Drepturilor Omului, din cadrul ONU.

 

_________________, la ___ ___ 2014

 

 

PREŞEDINTELE CONTRASEMNEAZĂ

ŞEDINŢEI SECRETARUL __________ _________________,

 

 

_____________________________ ______________________

 

 

===================== * ====================

Anexa la hotărârea nr. ________/2014

nr.	Denumirea comunei (oraşului)	Denumirea in limba maghiară	Scaunul (subdiviziuni adminstrativ-teritoriale ale Ţinutului Secuiesc)	Judetul
1	ACATARI	ÁKOSFALVA	Mures	Mures
2	AITA MARE	NAGYAJTA	Miclosoara-Bradut	Covasna
3	APATA	APÁCA	Miclosoara-Bradut	Brasov
4	ARCUS	ÁRKOS	Sepsi	Covasna
5	ATID	ETÉD	Odorhei	Harghita
6	AVRAMESTI	SZENTÁBRAHÁM	Odorhei	Harghita
7	BAILE TUSNAD	TUSNÁDFÜRDŐ VÁROS	Ciuc	Harghita
8	BALAN	BALÁNBÁNYA VÁROS	Ciuc	Harghita
9	BALAUSER	BALAVÁSÁR	Mures	Mures
10	BAND	MEZŐBÁND	Mures	Mures
11	BARAOLT	BARÓT VÁROS	Miclosoara-Bradut	Covasna
12	BATANI	NAGYBACON	Miclosoara-Bradut	Covasna
13	BELIN	BÖLÖN	Miclosoara-Bradut	Covasna
14	BERENI	SZÉKELYBERE	Mures	Mures
15	BILBOR	BÉLBOR	Gheorgheni	Harghita
16	BIXAD	SEPSIBÜKSZÁD	Sepsi	Covasna
17	BODOC	SEPSIBODOK	Sepsi	Covasna
18	BOROSNEU MARE	NAGYBOROSNYÓ	Orbai	Covasna
19	BORSEC	BORSZÉK VÁROS	Gheorgheni	Harghita
20	BRADESTI	FENYÉD	Odorhei	Harghita
21	BRADUT	BARDÓC	Miclosoara-Bradut	Covasna
22	BRATES	BARÁTOS	Orbai	Covasna
23	BREAZA	BERESZTELKE	Mures	Mures
24	BRETCU	BERECK	Kézdi	Covasna
25	CAPALNITA	KÁPOLNÁSFALU	Odorhei	Harghita
26	CARTA	CSÍKKARCFALVA	Ciuc	Harghita
27	CATA	KACA	Odorhei	Brasov
28	CATALINA	SZENTKATOLNA	Kézdi	Covasna
29	CERNAT	CSERNÁTON	Kézdi	Covasna
30	CEUASU DE CAMPIE	MEZŐCSÁVÁS	Mures	Mures
31	CHIBED	KIBÉD	Mures	Mures
32	CHICHIS	KÖKÖS	Sepsi	Covasna
33	CICEU	CSÍKCSICSÓ	Ciuc	Harghita
34	CIUCSANGEORGIU	CSÍKSZENTGYÖRGY	Ciuc	Harghita
35	CIUMANI	GYERGYÓCSOMAFALVA	Gheorgheni	Harghita
36	COMANDAU	KOMMANDÓ	Orbai	Covasna
37	CORBU	GYERGYÓHOLLÓ	Gheorgheni	Harghita
38	CORUNCA	KORONKA	Mures	Mures
39	CORUND	KOROND	Odorhei	Harghita
40	COVASNA	KOVÁSZNA VÁROS	Orbai	Covasna
41	COZMENI	CSÍKKOZMÁS	Ciuc	Harghita
42	CRACIUNESTI	NYÁRÁDKARÁCSON	Mures	Mures
43	CRISTESTI	MAROSKERESZTÚR	Mures	Mures
44	CRISTURU SECUIESC	SZÉKELYKERESZTÚR VÁROS	Odorhei	Harghita
45	DALNIC	DÁLNOK	Kézdi	Covasna
46	DANESTI	CSÍKDÁNFALVA	Ciuc	Harghita
47	DARJIU	SZÉKELYDERZS	Odorhei	Harghita
48	DEALU	OROSZHEGY	Odorhei	Harghita
49	DITRAU	DITRÓ	Gheorgheni	Harghita
50	EREMITU	NYÁRÁDREMETE	Mures	Mures
51	ERNEI	NAGYERNYE	Mures	Mures
52	ESTELNIC	ESZTELNEK	Kézdi	Covasna
53	FANTANELE	GYULAKUTA	Mures	Mures
54	FELICIENI	FELSŐBOLDOGFALVA	Odorhei	Harghita
55	FRUMOASA	CSÍKSZÉPVÍZ	Ciuc	Harghita
56	GALAUTAS	GALÓCÁS	Gheorgheni	Harghita
57	GALESTI	NYÁRÁDGÁLFALVA	Mures	Mures
58	GHELINTA	GELENCE	Kézdi	Covasna
59	GHEORGHE DOJA	LUKAFALVA	Mures	Mures
60	GHEORGHENI	GYERGYÓSZENTMIKLÓS	Gheorgheni	Harghita
61	GHIDFALAU	GIDÓFALVA	Sepsi	Covasna
62	GHIMES-FAGET	GYIMESBÜKK	Ciuc	Bacau
63	GHINDARI	MAKFALVA	Mures	Mures
64	GLODENI	SÁRPATAK	Mures	Mures
65	GORNESTI	GERNYESZEG	Mures	Mures
66	HAGHIG	HIDVÉG	Sepsi	Covasna
67	HODOSA	SZÉKELYHODOS	Mures	Mures
68	HOMOROD	HOMORÓD	Odorhei	Brasov
69	ILIENI	ILLYEFALVA	Sepsi	Covasna
70	IZVORU MURESULUI	MAROSFŐ	Gheorgheni	Harghita
71	JOSENI	GYERGYÓALFALU	Gheorgheni	Harghita
72	LAZAREA	GYERGYÓSZÁRHEGY	Gheorgheni	Harghita
73	LELICENI	CSÍKSZENTLÉLEK	Ciuc	Harghita
74	LEMNIA	LEMHÉNY	Kézdi	Covasna
75	LIVEZENI	JEDD	Mures	Mures
76	LUETA	LÖVÉTE	Odorhei	Harghita
77	LUNCA DE JOS	GYIMESKÖZÉPLOK	Ciuc	Harghita
78	LUNCA DE SUS	GYIMESFELSŐLOK	Ciuc	Harghita
79	LUPENI	FARKASLAKA	Odorhei	Harghita
80	MADARAS	MEZŐMADARAS	Mures	Mures
81	MADARAS	CSÍKMADARAS	Ciuc	Harghita
82	MAGHERANI	NYÁRÁDMAGYARÓS	Mures	Mures
83	MALNAS	MÁLNÁS	Sepsi	Covasna
84	MARTINIS	HOMORÓDSZENTMÁRTON	Odorhei	Harghita
85	MERENI	KÉZDIALMÁS	Kézdi	Covasna
86	MERESTI	HOMORÓDALMÁS	Odorhei	Harghita
87	MICFALAU	MIKÓÚJFALU	Sepsi	Covasna
88	MIERCUREA CIUC	CSÍKSZEREDA	Ciuc	Harghita
89	MIERCUREA NIRAJULUI	NYÁRÁDSZEREDA	Mures	Mures
90	MIHAILENI	CSÍKSZENTMIHÁLY	Ciuc	Harghita
91	MOACSA	MAKSA	Kézdi	Covasna
92	MUGENI	BÖGÖZ	Odorhei	Harghita
93	NEAUA	HAVAD	Mures	Mures
94	OCLAND	OKLÁND	Odorhei	Harghita
95	ODORHEIU SECUIESC	SZÉKELYUDVARHELY	Odorhei	Harghita
96	OJDULA	OZSDOLA	Kézdi	Covasna
97	ORMENIS	ÜRMÖS	Miclosoara-Bradut	Brasov
98	OZUN	UZON	Sepsi	Covasna
99	PANET	MEZŐPANIT	Mures	Mures
100	PASARENI	BACKAMADARAS	Mures	Mures
101	PAULENI-CIUC	CSÍKPÁLFALVA	Ciuc	Harghita
102	PLAIESII DE JOS	KÁSZONALTÍZ	Ciuc	Harghita
103	POIAN	KÉZDISZENTKERESZT	Kézdi	Covasna
104	PORUMBENII MARI	NAGYGALAMBFALVA	Odorhei	Harghita
105	PRAID	PARAJD	Odorhei	Harghita
106	RACOS	ALSÓRÁKOS	Miclosoara-Bradut	Brasov
107	RACU	CSÍKRÁKOS	Ciuc	Harghita
108	RECI (Reti)	RÉTY	Sepsi	Covasna
109	REMETEA	GYERGYÓREMETE	Gheorgheni	Harghita
110	SACEL	SZÉKELYANDRÁSFALVA	Odorhei	Harghita
111	SANCRAIENI	CSÍKSZENTKIRÁLY	Ciuc	Harghita
112	SANCRAIU DE MURES	MAROSSZENTKIRÁLY	Mures	Mures
113	SANDOMINIC	CSÍKSZENTDOMOKOS	Ciuc	Harghita
114	SANGEORGIU DE PADURE	ERDŐSZENTGYÖRGY	Mures	Mures
115	SANGOERGIU DE MURES	MAROSSZENTGYÖRGY	Mures	Mures
116	SANMARTIN	CSÍKSZENTMÁRTON	Ciuc	Harghita
117	SANSIMION	CSÍKSZENTSIMON	Ciuc	Harghita
118	SANTANA DE MURES	MAROSSZENTANNA	Mures	Mures
119	SANTIMBRU	CSÍKSZENTIMRE	Ciuc	Harghita
120	SANZIENI	KÉZDISZENTLÉLEK	Kézdi	Covasna
121	SARATENI	SÁVÁRAD	Mures	Mures
122	SARMAS	SALAMÁS	Gheorgheni	Harghita
123	SATU MARE	MÁRÉFALVA	Odorhei	Harghita
124	SECUIENI	ÚJSZÉKELY	Odorhei	Harghita
125	SFANTU GHEORGHE	SEPSISZENTGYÖRGY	Sepsi	Covasna
126	SICULENI	CSÍKMADÉFALVA	Ciuc	Harghita
127	SIMONESTI	SIMÉNFALVA	Odorhei	Harghita
128	SINCAI	MEZŐSÁMSOND	Mures	Mures
129	SOVATA	SZOVÁTA	Mures	Mures
130	STANCENI	GÖDEMESTERHÁZA	Ciuc	Harghita
131	SUBCETATE	GYERGYÓVÁRHEGY	Gheorgheni	Harghita
132	SUSENI	GYERGYÓÚJFALU	Gheorgheni	Harghita
133	TARGU - MURES	MAROSVÁSÁRHELY	Mures	Mures
134	TARGU SECUIESC	KÉZDIVÁSÁRHELY	Kézdi	Covasna
135	TOMESTI	CSÍKSZENTTAMÁS	Ciuc	Harghita
136	TOPLITA	MAROSHÉVÍZ	Gheorgheni	Harghita
137	TULGHES	GYERGYÓTÖLGYES	Gheorgheni	Harghita
138	TURIA	TORJA	Kézdi	Covasna
139	TUSNAD SAT	TUSNÁD FALU	Ciuc	Harghita
140	ULIES	KÁNYÁD	Odorhei	Harghita
141	UNGHENI	NYÁRÁSTŐ	Mures	Mures
142	VALCELE	ELŐPATAK	Sepsi	Covasna
143	VALEA CRISULUI	SEPSIKŐRÖSPATAK	Sepsi	Covasna
144	VARGATA	CSIKFALVA	Mures	Mures
145	VARGHIS	VARGYAS	Miclosoara-Bradut	Covasna
146	VARSAG	SZÉKELYVARSÁG	Odorhei	Harghita
147	VETCA	SZÉKELYVÉCKE	Mures	Mures
148	VLAHITA	SZENTEGYHÁZA	Odorhei	Harghita
149	VOIVODENI	VAJDASZENTIVÁNY	Mures	Mures
150	VOSLABENI	VASLÁB	Gheorgheni	Harghita
151	ZABALA	ZABOLA	Orbai	Covasna
152	ZAGON	ZÁGON	Orbai	Covasna
153	ZETEA	ZETELAKA	Odorhei	Harghita