Consiliul National Secuiesc

hu zaszloengl zaszloro zaszlo

  • Székely Nemzeti Tanács
  • Székely Nemzeti Tanács
  • Székely Nemzeti Tanács

Expunere de motive

Orice reforma administrativă dintr-o ţară trebuie să se realizeze în primul rând având în vedere interesele pe termen lung ale populaţiei, respectarea principiilor democraţiei şi ale angajamentelor internaţionale ale ţării respective. La delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale se va ţine cont în mod obligatoriu de voinţa populaţiei din unitatea respectivă. Un astfel de proces trebuie să fie bazat pe un studiu elaborat de specialişti, cu excluderea intereselor politice de moment. Un astfel de studiu a fost elaborat în România de o comisie de experţi, având în frunte pe profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir. (RAPORT al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România) Raportul acordă o atenţie specială teritoriilor locuite de minorităţi naţionale, care necesită tratament special, în prisma unor convenţii internaţionale ratificate de România, afirmând:

„Orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale. Şi ceasta cu atât mai mult cu cât este important ca acest efort să conducă la efecte secundare de natură să afecteze identitatea acestor minorităţi naţionale: este vorba de un punct foarte sensibil al oricărei reforme administrative, fiindcă această realitate a caracterizat reorganizările administrative precedente. Din acest punct de vedere, unele acte normative internaţionale trebuie luate în considerare:

- Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de către România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective şi principii), stabileşte că„în ceea ce priveşte limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite şi în funcţie de situaţia fiecărei limbi, părţile îşi întemeiază politica, legislaţia şi practica pe următoarele obiective şi principii: ... b) respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în aş a fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare."

- de asemenea, conform art. 16 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea nr. 33/1995, „părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile în scrise în prezenta convenţie-cadru".

- o problemă specifică este ridicată de art. 5 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, care reglementează protecţia limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, şi conform căreia „pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivităţile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite"etc.

În concluzie, trasarea limitelor noilor regiuni trebuie efectuată cu respectarea acestor principii, care ar trebui reluate în textul legii fundamentale, în articolul care va reglementa organizarea administrativ-teritorială.„

Articolul 11. din Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei stipulează, că „în acele regiuni, unde persoanele care aparţin unei minorităţi naţionale formează majoritatea, aceştia au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordantă cu situaţia lor istorică sau teritorială specifică”.

În cazul Rezoluţiei 1334/2003 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei însuşi titlul precizează, că regiunile autonome din Europa sunt exemple pozitive în soluţionarea conflictelor. Articolul 12 din această recomandare stipulează, că faptul că un stat este unitar nu vine în contradicţie cu existenta pe teritoriul lui a unor regiuni autonome, iar articolul 16 vorbeşte despre necesitatea, ca statul să trateze cu înţelegere dacă o comunitate etnică cu tradiţii istorice solicită autodeterminare.

Cu ocazia aderării la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral, să respecte aceste recomandări, iar de atunci a afirmat de foarte multe ori, că politica sa fată de minorităţi se bazează pe principiile europene.

Cu ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, premierul Victor Ponta a promis, că la regionalizarea ţării se vor respecta toate angajamentele internaţionale ale României.

Cu toate acestea, România nu a pus în practică nimic din aceste principii, ba mai mult, cu ocazia procedurii legislative legate de proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ al parlamentului, dând o interpretare abuzivă şi de rea credinţă articolului 12 din recomandarea 1201, l-a folosit aceasta drept argument tocmai împotriva drepturilor colective.

Cei peste 23 de ani care au trecut din decembrie 1989 au demonstrat, că aceste probleme ale poporului secuiesc nu se pot rezolva la nivelul statului. Din 1993, formaţiunile politice maghiare din România au depus eforturi considerabile, pentru ca în cadrul statului să înceapă o dezbatere deschisă şi la obiect despre autonomie. Mulţumit acestor eforturi, deja se poate vorbi în public, obiectiv şi fără patimi despre acest subiect. Un fapt deosebit de important este acela, că în 2007-2008 s-a organizat un referendum în Ţinutul Secuiesc, al cărui rezultat este extrem de clar: 210.000 de persoane (peste 99% dintre cei care au participat) s-au pronunţat în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Într-o democraţie doleanţele poporului sunt respectate, aşa ar trebui să procedeze si autorităţile din România.

În privinţa suportului extern însă situaţie este mai puţin fericită. Guvernul si parlamentul de la Bucureşti - prin diferite metode - au reuşit mereu să creeze impresia falsă, că procedează în mod democratic, respectând voinţa poporului secuiesc. Ar fi deci un pas extrem de important, dacă autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la aşa zisa rezolvare a problemelor minorităţilor naţionale din România, respectiv cu privire la preconizata regionalizare a ţării, care în forma propusă de guvern ar avea consecinţe deosebit de nefaste pentru Ţinutul Secuiesc, şi ar formula chiar ei doleanţa comunităţilor pe care le reprezintă. Din aceste motive iniţiez prezentul proiect de hotărâre.

__________________, la ___ ___ 2014

Iniţiator: ____________________

 

 

Semnătura: _______________________

 

 

============ * ============

 

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ____________

CONSILIUL LOCAL ________________________

 

 

 

HOTĂRÂREA Nr. _______/2014

 

privind unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din _____________,

 

 

Consiliul local al _____________, întrunit la data de ___ ___ 2014

- Având în vedere Expunerea de motive cu nr. _______/2014 al primarului ______________ __________ si Raportul de specialitate nr. _________/2014 al Serviciului juridic;

- Ţinând cont de concluziile raportului Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România (Raportul Stanomir);

- Ţinând cont de faptul, că Art. 11 din Recomandarea nr. 1201/1993 al APCE prevede, că "În acele regiuni, unde persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale formează o majoritate, aceştia au dreptul, ca - în consens cu legislaţia tării - să formeze organe ale administraţiei publice locale autonome, sau să beneficieze de un statut special, corespunzător situaţiei lor istorice si teritoriale specifice";

- Având în vedere faptul, că România s-a angajat unilateral la respectarea recomandărilor APCE, şi a afirmat în repetate rânduri, că politica sa faţă de minorităţi se bazează pe recomandarea amintită mai sus;

- Având în vedere faptul, că 210.000 persoane, peste 99% dintre participanţii la referendumul organizat în 2007-2008 s-au pronunţat pentru crearea unei regiuni autonome, care să cuprindă toate localităţile locuite în majoritate de secui;

- Având în vedere că pe baza obligaţiilor internaţionale ale României se impune menţinerea principiului prevăzut de art. 3 a legii 2/1968, conform căreia judeţele sunt „unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.”

Luând în considerare avizul favorabil al Comisiei Juridice __________________;

În conformitate cu prevederile art.2 aliniat (1) şi art. 3, aliniat (1) si (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

În temeiul prevederilor art. 36 alineatul (1), coroborat cu articolul 45 alineatul (1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată,

 

HOTĂRĂŞTE:

 

Art. 1 (1) Solicită Parlamentului şi Guvernului României, să respecte toate angajamentele internaţionale ale României, în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

(2) În acest sens solicită cu precădere respectarea principiilor conţinute în Art. 11 din Recomandarea 1201/1993 si Art. 12 si Art. 16 din Recomandarea 1334/2003 ale Adunării Parlamentare al Consiliului Europei, respectiv Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.

Art. 2 Solicită, ca să se creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ţinutul Secuiesc, şi care să cuprindă toate localităţile din anexa la prezenta hotărâre şi numai aceste localităţi.

Art. 3. Solicită un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat parlamentului României.

Art. 4. Solicită ca delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni să se realizeze prin referendum local. .

Art. 5. Solicită, ca în acele unităţi teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca şi limbă oficială în unităţile teritorial-administrative respective, având acelaşi statut cu limba oficială a statului.

Art. 6. Cu aducerea la îndeplinine a prezentei hotãrâri se încredinteazã primarul _________________ ______________________.

Art. 7. Prezenta hotãrâre se comunicã Institutiei Prefectului Judetului ________________, Comitetului Regiunilor din UE, Adunãrii Parlamentare al consiliului Europei, Congresului Autoritãtilior Locale si Regionale al Consiliului Europei (CALRCE), precum si Consiliului Drepturilor Omului, din cadrul ONU.

 

_________________, la ___ ___ 2014

 

 

PREŞEDINTELE CONTRASEMNEAZĂ

ŞEDINŢEI SECRETARUL __________ _________________,

 

 

_____________________________ ______________________

 

 

===================== * ====================

Anexa la hotărârea nr. ________/2014

nr.

 

 

 

Denumirea comunei (oraşului)

 

Denumirea in limba maghiară

 

Scaunul

(subdiviziuni adminstrativ-teritoriale ale Ţinutului Secuiesc)

Judetul

 

1

ACATARI

ÁKOSFALVA

Mures

Mures

2

AITA MARE

NAGYAJTA

Miclosoara-Bradut

Covasna

3

APATA

APÁCA

Miclosoara-Bradut

Brasov

4

ARCUS

ÁRKOS

Sepsi

Covasna

5

ATID

ETÉD

Odorhei

Harghita

6

AVRAMESTI

SZENTÁBRAHÁM

Odorhei

Harghita

7

BAILE TUSNAD

TUSNÁDFÜRDŐ VÁROS

Ciuc

Harghita

8

BALAN

BALÁNBÁNYA VÁROS

Ciuc

Harghita

9

BALAUSER

BALAVÁSÁR

Mures

Mures

10

BAND

MEZŐBÁND

Mures

Mures

11

BARAOLT

BARÓT VÁROS

Miclosoara-Bradut

Covasna

12

BATANI

NAGYBACON

Miclosoara-Bradut

Covasna

13

BELIN

BÖLÖN

Miclosoara-Bradut

Covasna

14

BERENI

SZÉKELYBERE

Mures

Mures

15

BILBOR

BÉLBOR

Gheorgheni

Harghita

16

BIXAD

SEPSIBÜKSZÁD

Sepsi

Covasna

17

BODOC

SEPSIBODOK

Sepsi

Covasna

18

BOROSNEU MARE

NAGYBOROSNYÓ

Orbai

Covasna

19

BORSEC

BORSZÉK VÁROS

Gheorgheni

Harghita

20

BRADESTI

FENYÉD

Odorhei

Harghita

21

BRADUT

BARDÓC

Miclosoara-Bradut

Covasna

22

BRATES

BARÁTOS

Orbai

Covasna

23

BREAZA

BERESZTELKE

Mures

Mures

24

BRETCU

BERECK

Kézdi

Covasna

25

CAPALNITA

KÁPOLNÁSFALU

Odorhei

Harghita

26

CARTA

CSÍKKARCFALVA

Ciuc

Harghita

27

CATA

KACA

Odorhei

Brasov

28

CATALINA

SZENTKATOLNA

Kézdi

Covasna

29

CERNAT

CSERNÁTON

Kézdi

Covasna

30

CEUASU DE CAMPIE

MEZŐCSÁVÁS

Mures

Mures

31

CHIBED

KIBÉD

Mures

Mures

32

CHICHIS

KÖKÖS

Sepsi

Covasna

33

CICEU

CSÍKCSICSÓ

Ciuc

Harghita

34

CIUCSANGEORGIU

CSÍKSZENTGYÖRGY

Ciuc

Harghita

35

CIUMANI

GYERGYÓCSOMAFALVA

Gheorgheni

Harghita

36

COMANDAU

KOMMANDÓ

Orbai

Covasna

37

CORBU

GYERGYÓHOLLÓ

Gheorgheni

Harghita

38

CORUNCA

KORONKA

Mures

Mures

39

CORUND

KOROND

Odorhei

Harghita

40

COVASNA

KOVÁSZNA VÁROS

Orbai

Covasna

41

COZMENI

CSÍKKOZMÁS

Ciuc

Harghita

42

CRACIUNESTI

NYÁRÁDKARÁCSON

Mures

Mures

43

CRISTESTI

MAROSKERESZTÚR

Mures

Mures

44

CRISTURU SECUIESC

SZÉKELYKERESZTÚR VÁROS

Odorhei

Harghita

45

DALNIC

DÁLNOK

Kézdi

Covasna

46

DANESTI

CSÍKDÁNFALVA

Ciuc

Harghita

47

DARJIU

SZÉKELYDERZS

Odorhei

Harghita

48

DEALU

OROSZHEGY

Odorhei

Harghita

49

DITRAU

DITRÓ

Gheorgheni

Harghita

50

EREMITU

NYÁRÁDREMETE

Mures

Mures

51

ERNEI

NAGYERNYE

Mures

Mures

52

ESTELNIC

ESZTELNEK

Kézdi

Covasna

53

FANTANELE

GYULAKUTA

Mures

Mures

54

FELICIENI

FELSŐBOLDOGFALVA

Odorhei

Harghita

55

FRUMOASA

CSÍKSZÉPVÍZ

Ciuc

Harghita

56

GALAUTAS

GALÓCÁS

Gheorgheni

Harghita

57

GALESTI

NYÁRÁDGÁLFALVA

Mures

Mures

58

GHELINTA

GELENCE

Kézdi

Covasna

59

GHEORGHE DOJA

LUKAFALVA

Mures

Mures

60

GHEORGHENI

GYERGYÓSZENTMIKLÓS

Gheorgheni

Harghita

61

GHIDFALAU

GIDÓFALVA

Sepsi

Covasna

62

GHIMES-FAGET

GYIMESBÜKK

Ciuc

Bacau

63

GHINDARI

MAKFALVA

Mures

Mures

64

GLODENI

SÁRPATAK

Mures

Mures

65

GORNESTI

GERNYESZEG

Mures

Mures

66

HAGHIG

HIDVÉG

Sepsi

Covasna

67

HODOSA

SZÉKELYHODOS

Mures

Mures

68

HOMOROD

HOMORÓD

Odorhei

Brasov

69

ILIENI

ILLYEFALVA

Sepsi

Covasna

70

IZVORU MURESULUI

MAROSFŐ

Gheorgheni

Harghita

71

JOSENI

GYERGYÓALFALU

Gheorgheni

Harghita

72

LAZAREA

GYERGYÓSZÁRHEGY

Gheorgheni

Harghita

73

LELICENI

CSÍKSZENTLÉLEK

Ciuc

Harghita

74

LEMNIA

LEMHÉNY

Kézdi

Covasna

75

LIVEZENI

JEDD

Mures

Mures

76

LUETA

LÖVÉTE

Odorhei

Harghita

77

LUNCA DE JOS

GYIMESKÖZÉPLOK

Ciuc

Harghita

78

LUNCA DE SUS

GYIMESFELSŐLOK

Ciuc

Harghita

79

LUPENI

FARKASLAKA

Odorhei

Harghita

80

MADARAS

MEZŐMADARAS

Mures

Mures

81

MADARAS

CSÍKMADARAS

Ciuc

Harghita

82

MAGHERANI

NYÁRÁDMAGYARÓS

Mures

Mures

83

MALNAS

MÁLNÁS

Sepsi

Covasna

84

MARTINIS

HOMORÓDSZENTMÁRTON

Odorhei

Harghita

85

MERENI

KÉZDIALMÁS

Kézdi

Covasna

86

MERESTI

HOMORÓDALMÁS

Odorhei

Harghita

87

MICFALAU

MIKÓÚJFALU

Sepsi

Covasna

88

MIERCUREA CIUC

CSÍKSZEREDA

Ciuc

Harghita

89

MIERCUREA NIRAJULUI

NYÁRÁDSZEREDA

Mures

Mures

90

MIHAILENI

CSÍKSZENTMIHÁLY

Ciuc

Harghita

91

MOACSA

MAKSA

Kézdi

Covasna

92

MUGENI

BÖGÖZ

Odorhei

Harghita

93

NEAUA

HAVAD

Mures

Mures

94

OCLAND

OKLÁND

Odorhei

Harghita

95

ODORHEIU SECUIESC

SZÉKELYUDVARHELY

Odorhei

Harghita

96

OJDULA

OZSDOLA

Kézdi

Covasna

97

ORMENIS

ÜRMÖS

Miclosoara-Bradut

Brasov

98

OZUN

UZON

Sepsi

Covasna

99

PANET

MEZŐPANIT

Mures

Mures

100

PASARENI

BACKAMADARAS

Mures

Mures

101

PAULENI-CIUC

CSÍKPÁLFALVA

Ciuc

Harghita

102

PLAIESII DE JOS

KÁSZONALTÍZ

Ciuc

Harghita

103

POIAN

KÉZDISZENTKERESZT

Kézdi

Covasna

104

PORUMBENII MARI

NAGYGALAMBFALVA

Odorhei

Harghita

105

PRAID

PARAJD

Odorhei

Harghita

106

RACOS

ALSÓRÁKOS

Miclosoara-Bradut

Brasov

107

RACU

CSÍKRÁKOS

Ciuc

Harghita

108

RECI (Reti)

RÉTY

Sepsi

Covasna

109

REMETEA

GYERGYÓREMETE

Gheorgheni

Harghita

110

SACEL

SZÉKELYANDRÁSFALVA

Odorhei

Harghita

111

SANCRAIENI

CSÍKSZENTKIRÁLY

Ciuc

Harghita

112

SANCRAIU DE MURES

MAROSSZENTKIRÁLY

Mures

Mures

113

SANDOMINIC

CSÍKSZENTDOMOKOS

Ciuc

Harghita

114

SANGEORGIU DE PADURE

ERDŐSZENTGYÖRGY

Mures

Mures

115

SANGOERGIU DE MURES

MAROSSZENTGYÖRGY

Mures

Mures

116

SANMARTIN

CSÍKSZENTMÁRTON

Ciuc

Harghita

117

SANSIMION

CSÍKSZENTSIMON

Ciuc

Harghita

118

SANTANA DE MURES

MAROSSZENTANNA

Mures

Mures

119

SANTIMBRU

CSÍKSZENTIMRE

Ciuc

Harghita

120

SANZIENI

KÉZDISZENTLÉLEK

Kézdi

Covasna

121

SARATENI

SÁVÁRAD

Mures

Mures

122

SARMAS

SALAMÁS

Gheorgheni

Harghita

123

SATU MARE

MÁRÉFALVA

Odorhei

Harghita

124

SECUIENI

ÚJSZÉKELY

Odorhei

Harghita

125

SFANTU GHEORGHE

SEPSISZENTGYÖRGY

Sepsi

Covasna

126

SICULENI

CSÍKMADÉFALVA

Ciuc

Harghita

127

SIMONESTI

SIMÉNFALVA

Odorhei

Harghita

128

SINCAI

MEZŐSÁMSOND

Mures

Mures

129

SOVATA

SZOVÁTA

Mures

Mures

130

STANCENI

GÖDEMESTERHÁZA

Ciuc

Harghita

131

SUBCETATE

GYERGYÓVÁRHEGY

Gheorgheni

Harghita

132

SUSENI

GYERGYÓÚJFALU

Gheorgheni

Harghita

133

TARGU - MURES

MAROSVÁSÁRHELY

Mures

Mures

134

TARGU SECUIESC

KÉZDIVÁSÁRHELY

Kézdi

Covasna

135

TOMESTI

CSÍKSZENTTAMÁS

Ciuc

Harghita

136

TOPLITA

MAROSHÉVÍZ

Gheorgheni

Harghita

137

TULGHES

GYERGYÓTÖLGYES

Gheorgheni

Harghita

138

TURIA

TORJA

Kézdi

Covasna

139

TUSNAD SAT

TUSNÁD FALU

Ciuc

Harghita

140

ULIES

KÁNYÁD

Odorhei

Harghita

141

UNGHENI

NYÁRÁSTŐ

Mures

Mures

142

VALCELE

ELŐPATAK

Sepsi

Covasna

143

VALEA CRISULUI

SEPSIKŐRÖSPATAK

Sepsi

Covasna

144

VARGATA

CSIKFALVA

Mures

Mures

145

VARGHIS

VARGYAS

Miclosoara-Bradut

Covasna

146

VARSAG

SZÉKELYVARSÁG

Odorhei

Harghita

147

VETCA

SZÉKELYVÉCKE

Mures

Mures

148

VLAHITA

SZENTEGYHÁZA

Odorhei

Harghita

149

VOIVODENI

VAJDASZENTIVÁNY

Mures

Mures

150

VOSLABENI

VASLÁB

Gheorgheni

Harghita

151

ZABALA

ZABOLA

Orbai

Covasna

152

ZAGON

ZÁGON

Orbai

Covasna

153

ZETEA

ZETELAKA

Odorhei

Harghita

0
0
0
s2smodern

Simbolurile noastre

Autonomie

Petitii

Stiri

SzNT cimerConsiliul Naţional Secuiesc
Sfântu Gheorghe, Str. Konsza Samu nr. 21.
Judeţul Covasna – România
Telefon (+40) 0267 318 180