- Având în vedere faptul că dreptul popoarelor la autodeterminare este un drept universal al omului, care i se cuvine fiecărui popor, şi practica europeană a autonomiilor creează instituţiile autodeterminării în cadrul statului tocmai pentru comunităţile naţionale care trăiesc în minoritate numerică,
- Luând în considerare faptul, că potrivit programului viitoarei preşedinţii ungare a UE, diversitatea culturală a Europei contribuie la atractivitatea economică a regiunilor şi la dezvoltarea durabilă,
- Având în vedere faptul că statele membre ale Comunităţii sunt toate membre ale Consiliului Europei, a cărei hotărâre nr. 1811/2007 face recomandări referitoare tocmai la principiile de bază ale procesului de regionalizare desfăşurat la nivelul Uniunii Europene, iar recomandările nr. 1201/1993 şi respectiv 1334/2003 numesc autonomia ca garanţie a drepturilor comunităţilor etnice aflate în minoritate numerică,
- Având în vedere faptul că recomandarea nr. 1811/2007 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei afirmă că: „În cele mai multe state membre ale Consiliului European există comunităţi care au o identitate culturală, politică şi istorică puternică, şi care nu sunt doar regiuni, ci popoare şi societăţi, şi totodată au o identitate colectivă puternică independent de faptul dacă sunt determinate ca regiune, ca etnie, ca ţară, dar nu şi-au constituit statul independent, cu toate acestea au particularităţi care îi diferenţiază, care indică o voinţă politică în vederea atingerii autoguvernării, … şi aceste situaţii trebuie rezolvate de fiecare dată cu mijloace democratice, ca de exemplu alegeri, referendum, reformă constituţională şi instituţională, respectiv prin constituirea a noi entităţi, iar deciziile finale pot fi aduse în exclusivitate numai prin cooptarea cetăţenilor, deoarece, de fapt, dreptul de decizie aparţine cetăţenilor.”
- Având în vedere hotărârea Parlamentului European din 21 noiembrie 1991 cu privire la cetăţenia Uniunii Europene, care în articolul 3 precizează că Uniunea Europeană şi statele membre încurajează recunoaşterea identităţii şi sprijinul convieţuirii comunităţilor etnice şi lingvistice, cu prezenţă istorică pe teritoriile lor, asumându-şi garanţia pentru asigurarea egalităţii reale a cetăţenilor, pentru garantarea formelor specifice de autoguvernare locală, regională sau de grup, pentru facilitarea colaborării între regiuni, a cooperării transfrontaliere,
- Luând în considerare cerinţa declarată de Consiliul Naţional Secuiesc la 26 octombrie 2003 că Ţinutul Secuiesc trebuie să devină o regiune de dezvoltare de sine stătătoare.
Consiliul Naţional Secuiesc consideră că este important ca în special în perioada Preşedinţiei ungare a UE şi ulterior acesteia:
- să se acorde o atenţie deosebită obligaţiilor asumate de statele membre ale UE cu privire la protecţia comunităţilor naţionale, etnice şi lingvistice, cât şi menţinerii diversităţii culturale a Europei,
- Comunitatea să echilibreze efectele dăunătoare ale globalizării prin protejarea accentuată a diversităţii culturale europene, sub semnul democraţiei regionale şi a subsidiarităţii,
- să se facă paşi hotărâţi în vederea elaborării reglementărilor europene, care servesc protecţia comunităţilor naţionale autohtone,
- Comunitatea să sprijine Ţinutul Secuiesc de a fi reprezentat în Comitetul Regiunilor, ca regiune europeană istorică,
- Comunitatea să acorde atenţie deosebită protecţiei popoarelor mici, periclitate şi să elaboreze normele de nivel european pentru protecţia acestora,
- în cadrul manifestărilor care prezintă şi popularizează maghiarimea, şi Ţinutul Secuiesc să primească spaţiu şi posibilităţi de prezentare şi popularizare.
Consiliul Naţional Secuiesc
Budapesta, la 19 noiembrie 2010