Ditró-Ditrău, 18 iunie 2006

Motivaţie

În scopul revendicării prin mijloace democratice a autonomiei Ţinutului Secuiesc, în data de 18 iunie 2006, Consiliul Naţional Secuiesc, reprezentând voinţa secuimii, convoacă la Ditró-Ditrău Adunarea Naţională a Secuilor. Consiliul Naţional Secuiesc, în numele şi din însărcinarea comunităţii autohtone ale Ţinutului Secuiesc, aflată şi astăzi într-o majoritate numerică de 76%, a făcut apel la toate autorităţile competente în garantarea reînfiinţării Ţinutului Secuiesc ca regiunie autonomă administrativă, revendică asigurarea egalităţii depline şi efective a secuimii. Demersurile noastre repetate, având drept scop realizarea voinţei comunităţii secuieşti de autonomie teritorială, au fost refuzate.

Consiliul Naţional Secuiesc, în numele comunităţii autohtone majoritare în Ţinutul Secuiesc, a făcut demersuri la Parlamentul European şi la Comisia Europeană, având ca obiect impunerea garantării prin lege a autonomiei Ţinutului Secuiesc drept condiţie de aderare a României la Uniunea Europeană. Parlamentul European în raportul adoptat din martie 2005 privind aderarea României la Uniunea Europeană, a formulat necesitatea adoptării pe baza principiilor subsidiarităţii şi a autoguvernării a măsurilor complementare necesare asigurării protecţiei comunităţii maghiare din România. Autorităţile competente din România nu au ţinut cont de aceste observaţii.

În data de 15 martie 2006 s-au adunat la Odorheiu Secuiesc - Székelyudvarhely 20.000 de persoane reprezentând secuimea, întărind voinţa comunităţii de autonomie a Ţinutului Secuiesc şi au revendicat autonomie Ţinutului Secuiesc, libertate poporului secuiesc.

Deşi problemele secuimii şi a maghiarilor din Transilvania au rămas nerezolvate, raportul Comisiei Europene din 16 mai 2006, cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, nu cuprinde referiri la situaţia inacceptabilă a secuilor.
Consiliul Naţional Secuiesc, reprezentând secuimea şi Ţinutul Secuiesc, precum şi Marea Adunare a Secuilor de la Odorhei-Székelyudvarhely din 15 martie 2006 au reafirmat în mod hotărât aspiraţia secuimii la autonomia Ţinutului Secuiesc, aspiraţie la care nu vor renunţa niciodată!

Starea de subordonare care durează de 86 de ani, fărămiţarea administrativă a Ţinutului Secuiesc, refuzarea dreptului la autonomie teritorială a secuimii îndeamnă Consiliul Naţional Secuiesc la convocarea Adunării Naţionale a Secuilor ca for reprezentativ şi deliberativ în reafirmarea voinţei comune de autoguvernare!

Poporul secuiesc are dreptul la autodeterminare

Tratatul internaţional privind drepturile politice şi cetăţeneşti (ONU 1966, întrat în vigoare în 23 martie 1976) prevede:
Toate popoarele au dreptul la autodeterminare. În conformitate cu dreptul la autodeterminare, popoarele îşi hotăresc în mod liber propriul lor sistem politic şi îşi asugură în mod liber dezvoltarea lor economică, socială şi culturală.
În scopul atingerii dezideratelor sale fiecare popor – pe baza colaborării economice internaţionale şi respectării obligaţiilor ce decurg din dreptul internaţional – dispune liber de propria bogăţie naturală şi de propriile resurse energetice. Un popor nu poate fi privat sub nici o formă de mijloacele sale de existenţă.
Statele pîrţi ale prezentului tratat inclusiv cele care răspund de teritorii lipsite de autoguvernare şi cele care răspund de protectoratul altor teritorii, vor înlesni afirmarea dreptului la autodeterminare a popoarelor şi vor respecta acest drept în concordanţă cu reglementările cuprinse în Carta Naţiunilor Unite.

România, ca semnatar al acestui tratat, şi care are sub tutela sa teritoriul Ţinutul Secuiesc lipsit de competenţele autoguvernării, are obligaţia asigurării condiţiilor necesare afirmării dreptului la autodeterminare al poporului secuiesc.

Poporul secuiesc are dreptul de a dispune liber de propria bogăţie naturală şi de propriile sale resurse energetice şi nu poate fi privat de mijloacele sale de existenţă!

Autoguvernarea internă (substatală) a poporului secuiesc

Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 proclamă următoarele: Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

De 86 de ani aşteptăm ca aceste pricipii, promisiuni să fie respectate. După 86 de ani poporul secuiesc declară: revendică egalitatea deplină şi efectivă, revendică garanţii juridice pentru exercitarea dreptului la autodeterminare şi la autoguvernarea Ţinutului Secuiesc!

Poporul secuiesc şi-a declarat voinţa la autodeterminare şi la autonomia Ţinutului Secuiesc în cadrul statului Român!

Poporul secuiesc are dreptul la mijloacele democratice ale autodeterminării, în consecinţă de a-şi determina în mod liber forma de autoguvernare a teritoriului istoric în care este autohton şi majoritar, are dreptul de a asigura în mod liber dezvoltarea sa economică, socială şi culturală. Poporul secuiesc revendică reînfiinţarea Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă administrativă şi restabilirea competenţelor de autoadministrare ale scaunelor secuieşti!

Poporul secuiesc revendică - în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, Carta Europeană a Autonomiei Regionale, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Recomandarea nr. 1201/1993 a Consiliului Europei, Rezoluţia nr. 1334/2003 a Consiliului Europei, Raportul Parlamentului European din 5 aprilie 2005 privind aderarea României la Uniunea Europeană - transferarea prin lege a tuturor competenţelor, atribuţiilor şi instituţiilor prin care se poate garanta autoguvernarea Ţinutului Secuiesc.

Poporul secuiesc doreşte să aibe acelaşi statut pe care îl au în Uniunea Europeană germanii în Tirolul de Sud din Italia, catalanii în Catalonia din Spania, comunitatea suedeză în insulele Aland din Finlanda, flamanzii în Flandria din Belgia, bascii în Ţara Bascilor.

Poporul secuiesc declară principiile autoguvernării teritoriale în cadrul statului Român

1. Egalitate deplină şi efectivă tuturol popoarelor din Ţinutul Secuiesc! Fiecare popor are dreptul de a se instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizii aleşi din sânul său, are dreptul de a beneficia de mijloacele de protecţie necesare păstrării identităţii sale naţionale, fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc şi dreptul de a dispune de organele administrative, deliberative, executive şi legislative proprii.
Motivaţie.
- În Ţinutul Secuiesc este garantat dreptul la egalitate naţională deplină pentru toate comunităţile naţionale.
- În Ţinutul Secuiesc, fiecare comunitate naţională are dreptul să-şi aleagă propria autoguvernare: dacă este în minoritate numerică atunci pe baza principiului autonomiei personale, dacă este în majoritate numerică atunci pe baza principiului autonomiei teritoriale.- În Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate naţională are dreptul de a-ş decide propria soartă cu ajutorul mijloacelor democratice adecvate.

2. Reînfiinţarea regiunii istorice care este nivelul adecvat al aplicării efective a principiilor subsidiarităţii şi autoguvernării, principii care trebuiesc luate în considerare în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Motivaţie.
- În Ţinutul Secuiesc autoritatea deliberativă (decizională) are numai competenţe de coordonare.
- În Ţinutul Secuiesc, autoritatea executivă are competenţe numai în acele domenii care sunt transferate de la autorităţile scaunelor secuieşti.
- În Ţinutul Secuiesc scaunele secuieşti sunt unităţi administrative autonome, dispunând numai de acele competenţe care nu lezează autonomia autorităţilor administraţiei publice locale.

3. Asigurarea puterii la nivel regional, care dispune de autoritate deliberativă constituită prin mijloace democratice, de o largă autonomie şi de mijloacele necesare exercitării competenţelor de autoguvernare.

Motivaţie.
- Autoritatea deliberativă de autoguvernare a Ţinutului Secuiesc este constituită prin alegeri democratice şi este deţinătoarea puterii obţinute prin transferarea competenţelor şi responsabilităţilor adecvate.
- Autorităţile de autoguvernare nu sunt subordonate puterii centrale, dar sunt supuse controlului constituţional şi ale altor controale de stat prevăzute în statutul de autonomie.
- Autonomia financiară-bugetară a Ţinutului Secuiesc este chezăşia autoguverării regiunii.

4. Egalitate pentru fiecare cult religios recunoscut de stat.

Motivaţie.
- Egalitate pentru fiecare cult religios recunoscut de stat şi sprijin financiar de la bugatul statului pe baza principiului proporţionalităţii numerice şi al solidarităţii.
- Măsuri complementare pentru cultele religioase în scopul garantării autonomiei confesionale.

5. Realizarea unui sistem social şi politic în toate domeniile vieţii, caracteristic statului de drept. Garantarea democraţiei directe şi indirecte.

Motivaţie.
- Alegeri generale directe, libere şi secrete.
- Pluralism politic.
- Prioritatea deciziilor adunărilor cetăţeneşti.
- Permanentizarea şi garantarea referendumului local şi regional.
- Asigurarea condiţiilor adecvate activităţii forurilor reprezentative locale, scaunale şi regionale.
- Controlul cetăţenesc asupra aleşilor.

6. Garantarea dreptului la proprietate. Şanse egale în activitatea economică şi solidaritate în dezvotarea durabilă. Economia socială de piaţă.

Motivaţie.
- Reconstituirea şi păstrarea cărţilor funciare.
- Protejarea bunurilor familiilor secuieşti cu ajutorul dispoziţiilor interne adecvate.
- Creşterea potenţialului de competitivitate al unităţilor administrativ-teritoriale secuieşti.
- Şanse egale pentru întreprinzători şi pentru angajaţi.
- Producţia bazată pe proprietate privată, achiziţionare, prelucrare şi valorificare bazată pe colaborare.
- Dezvoltare rurală adecvat coordonată
- Turismul rural bazat pe marketing coordonat şi pe ofertă diversificată.

Consiliul Naţional Secuiesc este abilitat pentru aplicarea
Hotărârii Adunării Naţionale a Secuilor

Adunarea Naţională a Secuilor însărcinează Consiliul Naţional Secuiesc cu reprezentarea voinţei poporului secuiesc, solicitând ca prin prezenţa sa organizatorică în Ţinutul Secuiesc să asigure autoorganizarea colectivităţilor secuieşti şi a regiunii, să reprezinte Ţinutul Secuiesc în faţa autorităţilor române şi internaţionale.

Motivaţie.
- Adunarea Naţională a Secuilor, în numele poporului secuiesc revendică dreptul la autodeterminare şi la autoguvernarea Ţinutului Secuiesc.
- Adunarea Naţională a Secuilor însărcinează Consiliul Naţional Secuiesc cu aplicarea Hotărârii adoptate.
- În baza hotărârii Adunării Naţionale a Secuilor în localităţile, în scaunele secuieşti se iniţiează autoorganizarea social-economică internă, în urma căreia comunităţile secuieşti îşi afirmă voinţa de autoguvernare în toate domeniile vieţii.
- În scopul afirmării voinţei comune de autoorganizare cetăţenească, Consiliul Naţional Secuiesc iniţiază şi organizează alegerile interne la nivelul scaunelor şi Ţinutului.
- În scopul reînfiinţării prin lege a Ţinutului Secuiesc şi în conformitate cu voinţa comună a poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc va impulsiona organizarea referendumului local având ca obiect autonomia Ţinutului Secuiesc.
- Consiliul Naţional Secuiesc revendică adoptarea prin lege a propunerii legislative privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.
- În scopul realizării aspiraţiilor la autodeterminare a poporului secuiesc, sprijinirii autoguvernării Ţinutului Secuiesc Consiliul Naţional Secuiesc va înfinţa reprezentanţe pe lângă ONU, Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul Europei.
Poporul secuiesc nu va renunţa niciodată la dreptul la autodeterminare, la dreptul la reînfiinţarea şi autonomia Ţinutului Secuiesc!

Autodeterminare Poporului Secuiesc – Autoguvernare Ţinutului Secuiesc!
25 mai 2006