Stimate domnule Prim ministru!

            Mă adresez Dumneavoastră condus de intenția de a sprijini Guvernul României în eforturile sale de a întări prestigiul internațional al țării prin restabilirea integrală a credibilității României în fața forurilor internaționale. Dorim sincer integrarea României în spațiul Schengen, și considerăm că una din condițiile esențiale ale succesului este imaginea autentică: România este țara care onorează pe deplin angajamentele sale internaționale, și pentru asta este gata de cooperare sinceră și eficientă cu toate țările din zona Schengen. Condițiile aderării sunt cuprinse într-un pachet de norme, la care autoritățile române lucrează de 11 ani, și s-au făcut multe în domeniul îndeplinirii acestora.

            În schimb România trebuie să-și prezintă și garanții, că normele atașate aderării vor fi respectate pe lungă durată în mod consecvent și transparent. Un factor generativ al climatului de încredere este tocmai onorarea unor angajamente neonorate de statul român până în prezent, în alte domenii, cum este protecția minorității naționale. Aceste demersuri trebuie efectuate tocmai în perioada pregătirilor la noi tratative în consiliul JAI.

            În continuare voi înșira câteva angajamente, care în viziunea noastră urmează să fie onorate:

România în momentul aderării sale la Consiliul Europei, a făcut un angajament unilateral în mod liber privind îndeplinirea prevederilor recomandării 1201/1993 al Consiliul Europei. Acest angajament a fost acceptat prin Avizul nr. 176/1993 de către Adunarea Parlamentară. (Adunarea „apreciază declaraţia scrisă a autorităţilor române prin care ele se angajează să-şi fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe principiile definite în Recomandarea 1201/1993...”) (vezi Anexa, pagina 49.)

Este arhicunoscut reacţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 1995 la o afirmaţie a preşedintelui de atunci al României, Ion Iliescu, care a negat valoarea obligatorie a recomandării. Drept răspuns la această afirmaţie Adunarea a adoptat Ordinul 508 pe baza raportului Columberg. Hotărârea confirmă caracterul obligatoriu al angajamentelor liber asumate de statele membre în momentul aderării lor la Consiliul Europei.

Rezoluţia 1123/1997 privind respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate de România şi încetarea monitorizării speciale de către Consiliul Europei solicită clar, ca România să continue „să pună la baza politicii sale pentru politica minorităţilor principiile formulate în recomandarea 1201/1993”. (vezi Anexa, pagina 82.)

Rezoluţia 1115/1997 privind înfiinţarea Comitetului de Monitorizarea a preluat locul Ordinului 508, menţinând obligaţia statelor membre de a onora angajamentele asumate, dar şi posibilitatea sancţionării neîndeplinirii pe o lungă durată a angajamentelor asumate. (vezi Anexa, pagina 78.)

• Recomandarea capătă forţă juridică obligatorie pentru România şi prin includerea sa în Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară (1996), înaltele părţi contractante înţelegându-se că prevederile acesteia le „vor aplica, ca angajamente juridice, prevederile care definesc drepturile acestor persoane, asa cum sunt încorporate în documentele pertinente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi ale Consiliului Europei, menţionate în anexa la prezentul tratat.”. (vezi Anexa, pagina 71, 72, 75)

Respectarea şi onorarea angajamentelor internaţionale ale statelor este un factor fundamental de stabilitate, iar negarea, sau interpretarea evazivă ale acestora este deosebit de gravă şi nu este agreată de comunitatea internaţională. Din acest motiv vă rog respectuos Domnule Prim-ministru să faceți demersuri în vederea recunoașterii oficiale a forţei juridice obligatorii a Recomandării 1201/1993, şi să confirmaţi, că România îşi va respecta atât angajamentele luate cu ocazia aderării la Consiliul Europei, cât şi cele luate prin tratatul bilateral încheiat între România şi Ungaria. 

Fiind clarificată caracterul obligatoriu pentru România al Recomandării 1201/1993 cităm articolul 11. relevantă din punctul de vedere al doleanţei noastre de autonomie:

În regiunile unde sunt majoritare, persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul de a dispune de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice si teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului.

Ceea ce am solicitat noi, şi solicităm în continuare este începerea unui dialog în vederea punerii în practică ale acestei prevederi: Ţinutul Secuiesc să capete un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice, să aibă autorităţi administrative autonome pe baza unei legi organice. Pentru această doleanţă suntem consideraţi duşmani, etichetaţi cu diverse calificative peiorative, ameninţaţi uneori de autorităţile statutului, iar primarii noştri sunt persecutaţi chiar şi pentru folosirea simbolurilor noastre.      

Referitor la simbolurile amintite mai sus vă atragem atenția asupra raportului referitor la România al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din 19.03.2014. În acest raport sunt 52 (!) de propuneri de modificare ale diverselor legi, proceduri sau practici uzuale şi în 13 cazuri se solicită aceste lucruri în mod repetat, solicitările anterioare nefiind onorate! În legătură cu drapelul secuiesc raportul remarcă atitudinea duplicitară a autorităţilor române şi recomandă ca autorităţile să asigure „aplicarea principiului tratamentului egal privind etalarea şi folosirea simbolurilor naţionale şi regionale şi să remedieze orice încălcare a acestuia.” (vezi Anexa, pagina 97).

În 2023 vom sărbători aniversarea de 30 de ani a aderării României la Consiliul Europei. Acest eveniment a fost deosebit de important pentru că a deschis pentru România calea integrării euroatlantice. Bilanțul care se va redacta la aceasta ocazie trebuie să parcurgă toate punctele avizului numărul 176/1993 inclusiv cea referitoare la retrocedarea școlilor confesionale bisericilor minorităților naționale. „Adunarea solicită Guvernului României să restituie proprietățile bisericilor și să permită înființarea și funcționarea școlilor bisericești cu scopul special de a preda copiilor din grupurile minoritare în limba lor maternă.”

Față de acest angajament trebuie să reamintim că procedura de restituire a proprietăților bisericești și a scolilor confesionale s-a blocat de ani de zile să nu mai vorbim de acele cazuri de renaționalizare ilegală cum a fost în situația Colegiului Reformat Secuiesc Miko din Sfântu Gheorghe, sau a Liceului Reformat Wesselenyi din Zalău. În situația Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rakoczi Ferenc din Târgu Mureș autoritățile române merg pe calea inovației evazive al articolului 8. din avizul 176/1993.

            Principiul Pacta sunt servanda din Convenția Internațională privind Dreptul Tratatelor din Viena este obligatoriu ca stat parte și pentru România. „Respectarea tratatelor articolul 26. “Pacta sunt servanda” Orice tratat în vigoare leagă părţile şi trebuie să fie executat de ele cu buna credinţă”. Termenul „bună credință” este un termen juridic precis, bine definit care nu este în concordanță cu practica autorităților române în privința obligației de retrocedare a bunurilor bisericești.

            Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de către România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective şi principii), stabileşte că „în ceea ce priveşte limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite şi în funcţie de situaţia fiecărei limbi, părţile îşi întemeiază politica, legislaţia şi practica pe următoarele obiective şi principii: ... b) respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în aşa fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare." (vezi Anexa pagina 25).

Art. 16 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea nr. 33/1995, „părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile în scrise în prezenta convenţie-cadru". (vezi Anexa pagina 55)

Art. 5 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, care reglementează protecţia limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, şi conform părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane căreia „pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivităţile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite etc.” (vezi Anexa pagina 2)

Dar prevedere similară conţine şi Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară:

„Părţile Contractante, fără a aduce atingere măsurilor luate în cadrul politicii lor generale de integrare, se vor abţine de la orice politică ori practică având drept scop asimilarea împotriva voinţei lor a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi vor proteja aceste persoane împotriva oricărei acţiuni urmărind o astfel de asimilare. Ele se vor abţine, de asemenea, de la măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din zonele locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor si libertăţilor care decurg din standardele si normele internaţionale menţionate în paragraful 1 al prezentului articol.” (Vezi Anexa pagina 73).

Ultimile patru alineate sunt aplicabile Ținutului Secuiesc populată de cetățeni români de naționalitate maghiară și limba maternă maghiară în proporție de 75%. Ne exprimăm speranța că la a treizecea aniversare a aderării României la Consiliul European nu va trebui să facem o colecție din măsurile de restrângere a folosirii limbii materne a sancționării primarilor ca drept ilustrație a încălcării de către autoritățile românie a prevederilor înșirate. De asemenea nu putem să fim de acord cu măsurile menite să împiedice referendumurile locale legate de voința comunelor și orașelor din Ținutul Secuiesc de a forma împreună o unitate administrativ-teritorială. 

            În această privință punem un accent și pe Hotărârea numărul 1985/2014 întocmit pe baza raportului Kalmar Ferenc și care prevede: în ceea ce privește împărțirea administrativă a teritoriului se va lua în considerare: „deasupra motivelor economice, valoarea adăugată a regiunilor istorice din punct de vedere cultural, limbă, tradiții și religii la definirea/reformarea structurii/unităților administrative și/sau teritoriale ale țării sau ale unor instituții ale statului;” (vezi Anexa pagina 101).

            Considerăm că onorarea acestor angajamente, întărește credibilitatea pe plan internațional a României și ajută la integrarea în spațiul Schengen deoarece angajamentele legate de aderare, trebuie îndeplinite pe termen lung în mod autentic și transparent.

Anexa cu documentele privind angajamentele internaționale ale României privind minoritățile naționale este parte integrantă a prezentei scrisori, și conține 108 pagini semnate și ștampilate.

Izsák Balázs

Președinte Consiliului Național Secuiesc

Târgu Mureș

21.12.2022.