În data de 21 februarie (a.c.) Consiliul Europei a publicat raportul privind implementarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale de către România. Raportul confirmă creșterea sentimentului anti-maghiar și anti-minoritar din partea instituțiilor statului și prezintă mai multe lezări de drepturi, acte de discriminare comise împotriva comunității maghiare din România. Multe dintre acestea au fost semnalate chiar de organizații din societatea civilă autohtonă, care lucrează în domeniu.

În 2017 mai multe organizații – Advocacy Group for Freedom of Identity – AGFI și Mişcarea Angajament Civic (CEMO), respectiv Consiliul Național Maghiar din Transilvania și Consiliul Național Secuiesc – au informat comitetul consultativ al Convenției Cadru despre situația drepturilor minorităților naționale și majoritatea recomandărilor formulate au apărut în raport. Cele mai importante probleme menționate sunt legate de folosirea limbilor minorităților naționale în administrație, prezentarea istoriei și culturii minorităților naționale în manualele școlare de istorie, lipsa examenelor diferențiate la limba română la examenele de capacitate și de bacalaureat, cazurile de anti-discriminare inițiate de CEMO, lipsa plăcuțelor și indicatoarelor stradale bilingve în orașele Transilvănene, și refuzul rectoratului Universității de Medicină și Farmacie de a crea liniile maghiare prevăzute de Legea Educației Naționale.

Raportul analizează cu deosebită atenție implementarea legii în ceea ce privește folosirea limbilor minorităților naționale în cadrul administrației publice și constată că în România există 324 de localități unde legea ar trebui implementată (în care populația maghiară are o pondere de cel puțin 20%), însă aceste drepturi lingvistice sunt limitate în majoritatea așezărilor.

Considerăm că criticile aduse României chiar la aniversarea de 20 de ani de la ratificarea Convenției-cadru nu este succesul organizațiilor de advocacy sus-menționate, ci a situației îngrijorătoare legat de drepturile minorităților din România: comitetul consultativ a recunoscut faptul că este satisfăcător cadrul legal din țară, dar și că autoritățile în foarte multe cazuri nu sunt interesa de aplicarea legislației în domeniu.

Subsemnatele organizații ale societății civile salută decizia comitetului consultativ, care reprezintă un sprijin ajutor important și bază de referință pentru proiectele de de advocacy legate de implementarea cadrului legislativ existent. Totodată, considerăm că posibila implementare a recomandărilor ar fi un pas important în consolidarea statului de drept din România.

Advocacy Group for Freedom of Identity – AGFI

Mişcarea Angajament Civic (CEMO)

Consiliul Național Maghiar din Transilvania

Consiliul Național Secuiesc