Având în vedere, că rechizitoriul redactat în cauza lui Beke István Attila și Szőcs Zoltán de către autoritățile române de urmărire, conține mai multe constatări, care nu au legătură nici cu starea de fapt prezentată în rechizitoriu, nici cu eventualele infracțiuni atribuite învinuiților, ;i care mai sunt și eronate pe deasupra, Consiliul Național Secuiesc a analizat rechizitoriul, cu atenție deosebită privind părțile referitoare la Consiliul Național Secuiesc, la mișcarea de autonomie, respectiv la cele referitoare la Ungaria și la întreaga comunitate maghiară. Înainte de toate membrii Comisiei Permanente precizează principiul lor călăuzitor după cum urmează: condamnă orice faptă violentă, chiar și amenințarea cu violență, și reconfirmă faptul, că respectă cu stricteţe calea dreptului și democrației. Consiliul Național Secuiesc dorește să obțină exclusiv prin mijloace constituționale, democratice autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.

Rechizitoriul folosește metodele proceselor înscenate, ajungând la falsificări, urmărind în mod tendențios obiective politice pentru a putea acuza întreaga comunitate maghiaro-secuiască, precum şi mișcarea de autonomie, pentru a genera neîncredere, chiar ură în rândurile cetățenilor majoritari, de naționalitate română ai României față de comunitatea maghiară, față de obiectivele legitime ale comunității maghiare.

Autorii rechizitoriului enunţă şi acuză fără nici o probă: „în timp ce în discursul public, opozabil etnicilor români și autorităților naționale, prin cerința autonomiei Ținutului Secuiesc s-ar urmări obținerea unei autonomii administrative a regiunii în cadrul statului național unitar român, mesajul promovat în rândurile etnicilor maghiari, privitor la același subiect, este pe deplin sintetizat de discursul președintelui Consiliului Național al Secuilor din 06.01.2012 de la Tg.Mureș: Pe limba Europei secolului XXI, Autonomia Ținutului Secuiesc exact asta înseamnă: statut național, independent, liber și legal. Aceste cuvinte să fie motoul luptei noastre pentru autonomie”.

Combatem acuzaţia de discurs duplicitar, tocmai citând corect declarația publică din 6 ianuarie 2016, semnată de președintele Consiliului Național Secuiesc, accesibilă atât pe site-ul CNS, cât și în numeroase organe de presă, pentru a demonstra că pasajul respectiv a fost rupt din context și modificat de poliția română a gândirii:

”Să transformăm ziua de zece martie, ziua secuilor martiri în ziua Libertății Secuiești! Monumentul, de pe odinioara Câmpia Poștei s-a păstrat în memoria generațiilor, - folosind cuvintele lui Jókai Mór, - ca și simbolul statutului național legal, liber și independent. Consiliul Național Secuiesc are ca scop autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, și aceasta în limbajul Europei secolului XXI tocmai asta însemnă: statut național legal, liber și independent. Să fie aceste șase cuvinte, cuvintele lui Jókai Mór deviza luptei noastre pentu autonomie”

Cu toate că în rechizitoriu citatul este între ghilimele, din citat lipsește referirea la Jókai Mór, pentru că textul numai sub această formă, rupt din context și trunchiat s-a potrivit concepției de fundamentare a acuzaţiei privitoare la folosirea discursului dublu.

În continuare redactorii rechizitoriului se îndepărtează și mai mult de realitate. Atribuie mișcării de autonomie adjective precum extremist, iredent, xenofob, mișcare care, în opinia lor, dorește să obțină autonomia Ținutului Secuiesc prin violență.

Teoria proceselor politice înscenate descrie cu exactitate acele criterii după care se poate recunoaște intenția ascunsă a autorităților, străină de obiectul procedurii. Ar merita un studiu de amploare analiza distorsionărilor și a obiectivelor politice urmărite prin rechizitoriu. Din păcate autorii rechizitoriului nu au renunțat doar la profesionalism, la respectarea dispoziţiilor procedurii penale, dar aplică cea mai primitivă formă a proceselor politice înscenate, în stilul procurorului general stalinist Vîşinschi, urmărind obiective social-politice deosebit de dăunătoare, nocive pentru întreaga societate din România, pentru relaţiile română-maghiare în general!

Una dintre obiective urmărite este intimidarea mișcării secuiești de autonomie, cealalta stigmatizarea ei în fața opiniei publice românești, pentru a opri apropierea lentă și spontană între români și maghiari, ce se poate observa și pe internet, și în urma căreia din ce în ce mai mulți dintre concetățenii noștrii români urmăresc cu înțelegere mișcarea de autonomie a secuilor.

Comisia Permanentă a Consiliului Național Secuiesc așteaptă o conduită corectă, europeană de la autorități, nu de genul manifestat în rechizitoriul în cauză. Drept ajutor îi cităm articolul 16 al hotărârii 1334/2003 a Consiliului Europei, edificatoare și orientativă pentru toți, care abordează problema autonomiei: „Guvernul central trebuie să reacționeze cu înțelegere atunci, când grupurile minoritare, în special atunci când acestea sunt considerabile și trăiesc de timp îndelungat pe același teritoriu, cer o libertate mai mare în gestionarea independentă a propriilor probleme”.

Izsák Balázs

președinte

în numele Comisiei Permanente a Consiliului Național Secuiesc

Sfântu-Gheorghe, 15/07/2016