Moto: “Sã ne dea Domnul luminã,
Viatã în loc de cimitire.”

Având în vedere cã Guvernul României nu a renuntat la ideea comasãrii Tinutului Secuiesc într-o macro-regiune cu majoritate româneascã,

tinând cont de faptul cã aspiratia noastrã privind autonomia Tinutului Secuiesc, afirmatã în repetate rânduri si în diverse forme este ignoratã de mai bine de un deceniu, iar initiativele noastre de a purta un dialog au rãmas fãrã rãspuns,

condamnând faptul cã Guvernul României are în vedere reorganizarea administrativã a tãrii cu încãlcarea tuturor angajamentelor sale internationale în aceastã privintã,

fideli Declaratiei Adunãrii Alesilor Locali din Tinutul Secuiesc, potrivit cãreia “Tinutul Secuiesc este indivizibil si nu poate fi înglobat într-o altã unitate teritorial-administrativã. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel, decât ca o unitate administrativ-teritorialã de sine stãtãtoare, cu prerogative sporite, situatã între limitele sale regionale firesti, formate în cursul istoriei.”,

insistând asupra hotãrârilor consiliilor locale din Tinutului Secuiesc adresate forurilor internationale din Europa si din întreaga lume, amintindu-le cã existã un popor în Curbura Carpatilor care doreste sã trãiascã liber si în pace, doreste sã-si foloseascã liber limba maternã si doreste sã-si poatã hotãrî el însusi soarta pe pãmântul sãu natal,

astãzi, 24 octombrie noi, secuii adunati în localitãtile de la hotarele Tinutului Secuiesc, împreunã cu maghiarii solidari cu noi din Transilvania si din Bazinul Carpatic, apelând la traditiile strãmosilor nostrii prin aprinderea de focuri si prin lumini îndreptate cãtre cer, luminãm în sute de puncte hotarele naturale, formate de-a lungul istoriei ale Tinutului Secuiesc. Dorim prin acest mod sã aducem la cunostinta Guvernului României, dar si a întregii lumi, cã Tinutul Secuiesc existã, si dorim sã accentuãm din nou aspiratia noastrã istoricã formulatã cu ocazia Adunãrii Nationale a Secuilor de la Ditrãu: vrem sã dispunem de dreptul nostru la autodeterminare, iar în baza acestui drept solicitãm autonomia Tinutului Secuiesc în cadrul statului Român! Tinem la hotarele Tinutului Secuiesc compus din opt scaune si 153 municipalitãti secuiesti, hotare care vor fi definitivate prin referendumuri locale.

Revendicãm aplicarea în România a normelor practicate în cadrul Uniunii Europene, prin care poporul secuiesc, asemeni comunitãtilor autonome din Uniunea Europeanã, sã-si poatã exercita neîngrãdit dreptul la autodeterminare prin autonomia Tinutului Secuiesc.Trebuie tinut cont de principiul European potrivit cãruia regiunile nu trebuiesc delimitate, ci recunoscute.

Asa cum am afirmat de multe ori în cadrul unor manifestãri care au mobilizat zeci, si chiar sute de mii de participanti: autonomia Tinutului Secuiesc înseamnã autoguvernare în cadrul statului, garantarea institutionalã pentru fiecare locuitor al sãu a egalitãtii depline si efective în drepturi, indiferent de apartenentã nationalã, etnicã, sau lingvisticã. Totodatã Tinutul Secuiesc, cu particularitãti istorice, geografice, politice, culturale si economice specifice trebuie sã formeze o regiune de dezvoltare de sine stãtãtoare!

Credem în continuare cã dialogul este cheia pãcii sociale, iar secuii doresc pace si dialog. Solicitãm din nou acest lucru Guvernului României, cãci doar pe aceastã cale se pot crea garantii institutionale pentru egalitatea în drepturi a secuilor, cea ce va reprezenta totodatã si garantia stabilitãtii durabile a întregii regiuni.

Facem apel la Guvernul Ungariei sã facã insiste pentru respectarea prevederilor Tratatulului de Bazã dintre cele douã tãri semnat în anul 1996, cu un accent deosebit pe art. 15/9 care prevede: “Pãrtile contractante, fãrã a aduce atingere mãsurilor luate în cadrul politicii lor generale de integrare, se vor abtine de la orice politica ori practica avînd drept scop asimilarea, impotriva vointei lor, a persoanelor apartinînd minoritãtilor nationale si vor proteja aceste persoane impotriva oricãrei actiuni urmãrind o astfel de asimilare. Ele se vor abtine, de asemenea, de la mãsuri care, modificind proportiile populatiei din zonele locuite de persoane apartinînd minoritãtilor nationale, sînt îndreptate impotriva drepturilor si libertãtilor care decurg din standardele si normele internationale mentionate în paragraful (1) al prezentului articol.”

Solicită autonomia Ţinutului Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc comunităţile adunate în localităţile de la hotarele Ţinutului Secuiesc, la: Sovata, Eremitu, Hodoşa, Gorneşti, Breaza, Voivodeni, Glodeni, Ceauşu de Câmpie, Şincai, Band, Ungheni, Gheorghe Doja, Crăciuneşti, Acăţari, Bălăuşeri, Veţca, Eliseni (comuna Secuieni), Bodogaia (comuna Secuieni), Cristuru Secuiesc, Filiaş, Porumbeni Mari, Aluniş (comuna Mugeni), Dârjiu, Mujna, Ulieş, Daia, Ighiu, Orãşeni (comuna Mărtiniş), Satu Nou (comuna Ocland), Racoşu de Jos, Apaţa, Ormenis, Belin, Augustin, Hăghig, Vâlcele, Ilieni, Chichis, Ozun, Reci, Boroşneu Mare, Comandău, Covasna, Zăbala, Ghelinţa, Ojdula, Breţcu, Lemnia, Estelnic, Plăieşii de Jos, Cinod, Sânmartin, Ciucsângeorgiu, Păuleni-Ciuc, Frumoasa, Lunca de Sus, Lunca de Mijloc, Ghimeş-Făget, Sândominic, Bălan, Gheorgheni, Tulgheş, Corbu, Bilbor, Topliţa, Subcetate, Remetea, Joseni.

Tinutul Secuiesc, la 24 octombrie 2015

Izsák Balázs
Presedintele Consiliului National Secuiesc