În România eistã o dogmã politicã adând înrãdãcinatã, si anume cã tara a rezolvat în mod exemplar protectia minoritãtilor nationale. Însã dacã ne uitãm mai atent la realitatea existentã, putem observa cã aceasta este complet alta. Numai câteva exemple recente:

- Preambulul Conventiei Cadru stipuleazã:
Considerând cã tulburãrile istoriei europene au arãtat cã protectia minoritãtilor nationale este esentialã pentru stabilitatea, securitatea democraticã si pacea Continentului,
În proiectul de strategie nationalã de ordine si sigurantã publicã pentru perioada 2015-2020, publicat recent, Ministerul Afacerilor Interne numeste solicitãrile si aspiratiile legitime privind autonomia Tinutului Secuiesc un "fenomen infractional" care este "o amenintare permanentã asupra climatului de sigurantã si bunãstãrii cetãtenilor".

- Articolul 1
Protectia minoritãtilor nationale si a drepturilor si libertãtilor persoanelor apartinând acestora face parte integrantã din protectia internationalã a drepturilor omului si, ca atare, constituie un domeniul de cooperare internationalã.
România a semnat Conventia Cadru cu 20 de ani în urmã, dar ori de câte ori autoritãtile din Ungaria îsi ridicã glasul pentru a sustine aspiratii legitime ale comunitãtii maghiare care trãieste în România, autoritãtile române considerã acele actiuni ca imixtiuni în treburile interne ale tãrii si protesteazã împotriva lor.

- Articolul 4
1. Pãrtile se angajeazã sã garanteze fiecãrei persoane apartinând unei minoritãti nationale dreptul la egalitate in fata legii si la egalã protectie a legii. In aceastã privintã, orice discriminare bazatã pe apartenenta la o minoritate nationalã este interzisã.
2. Pãrtile se angajeazã sã adopte, dacã este cazul, mãsuri adecvate pentru a promova, în toate domeniile vietii economice, sociale, politice si culturale, egalitatea deplinã si efectivã intre persoanele apartinând unei minoritãti nationale si cele apartinând majoritãtii. Ele vor tine seama în mod corespunzãtor, in aceastã privintã, de conditiile specifice in care se aflã persoanele apartinând minoritãtilor nationale.
- In acord cu aceste prevederi, Constitutia României stipuleazã la articolul 128, cã cetãtenii români apartinând minoritãtilor nationale au dreptul sã se exprime în limba maternã scris si oral în fata instantelor de judecatã, iar modalitãtile de exercitare a acestui drept se vor stabili astfel încât sã nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati.
În contradictie cu aceasta, noul Cod Civil prevede, cã în cazul în care se depune în instantã un document scris în altã limbã decât cea românã, atunci acela trebuie sã fie însotit de traducere oficialã si legalizatã în limba românã. Asta înseamnã costuri suplimentare uneori foarte mari.
- O altã încãlcare a acestui articol este felul în care elevii pot obtine diploma de bacalaureat. Elevii români au de sustinut sase examene, iar cei care apartin minoritãtilor nationale au de sustinut opt.

- Articolul 10
1. Pãrtile se angajeazã sã recunoascã oricãrei persoane apartinând unei minoritãti nationale dreptul de a folosi liber si fãrã ingerintã limba sa minoritarã, in privat si in public, oral si in scris.
2. In ariile locuite traditional sau in numãr substantial de persoane apartinând minoritãtilor nationale, dacã aceste persoane solicitã acest lucru si acolo unde aceastã cerere corespunde unei nevoi reale, pãrtile se vor strãdui sã asigure, in mãsura posibilului, conditii care sã permitã folosirea limbii minoritare in raporturile dintre aceste persoane si autoritãtile administrative.
Prevederile Codului Civil mentionate mai înainte nu sunt în concordantã nici cu dispozitiile din acest articol.

- Articolul 11
1. Pãrtile se angajeazã sã recunoascã oricãrei persoane apartinind unei minoritãti nationale dreptul de a folosi numele (patronimul) si prenumele sãu in limba minoritarã, precum si dreptul la recunoasterea oficialã a acestora, in conformitate cu modalitãtile prevãzute in sistemul lor legal.
...
3. In ariile locuite in mod traditional de un numãr substantial de persoane apartinând unei minoritãti nationale, pãrtile vor depune eforturi, in cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci când este cazul, in cadrul acordurilor încheiate cu alte state, si tinând seama de conditiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale traditionale, a denumirilor strãzilor si a altor indicatii topografice destinate publicului, deopotrivã in limba minoritarã, acolo unde existã o cerere suficientã pentru astfel de indicatii.
În pofida prevederilor acestui articol, în documente si acte oficiale (inclusiv cãrti de identitate si pasapoarte), autoritãtile române folosesc numele persoanelor care apartin minoritãtilor nationale fãrã diacritice, utilizând numai caracterele alfabetului latin.
Cu privire la ultimul aliniat din acest articol trebuie precizat cã existã nenumãrate cazuri când autoritãtiile literalmente vâneazã orice fel de inscriptie bilingvã (de exemplu plãci cu denumirea strãzilor), amenintând oamenii cu amenzi enorme (trecând de 10.000 de euro), în cazul în care amplaseazã astfel de înscriptii.

- Articolul 12
Pãrtile, dacã este necesar, vor lua mãsuri in domeniul educatiei si al cercetãrii, pentru a încuraja cunoasterea culturii, istoriei, limbii si religiei atât ale minoritãtilor lor nationale, cât si ale majoritãtii.
In acest context, pãrtile vor asigura, intre altele, posibilitãti corespunzãtoare pentru pregãtirea profesorilor, accesul la manuale, si vor facilita contactele dintre elevi si profesori ai diferitelor comunitãti.
Pãrtile se angajeazã sã promoveze sanse egale de acces la educatia de toate nivelurile pentru persoanele apartinind minoritãtilor nationale.
Asa cum am mentionat mai sus, pentru a obtine bacalaureatul un elev român are de sustinut sase examene, iar un elev maghiar are de sustinut opt. Asta nu este de loc în concordantã cu prevederile ultimului aliniat din acest articol.

- Articolul 16
Pãrtile se vor abtine sa ia mãsuri care, modificând proportiile populatiei din zone locuite de persoane apartinând minoritãtilor nationale, sunt îndreptate împotriva drepturilor si libertãtilor decurgând din principiile inscrise in prezenta conventie-cadru.
Planurile guvernului privind crearea de regiuni administrative, toate dintre acelea cu populatie româneascã într-o majoritate covârsitoare este contrarã intentiei si spiritului dispozitiei cuprinse în acest articol.

Scurte concluzii
Din nefericire dogma privind rezolvarea problemelor minoritãtilor nationale într-un mod exemplar este departe de a fi adevãratã. Ultimul raport ECRI (emis anul trecut) mentioneazã nu mai putin de 20 de probleme legate numai de comunitatea maghiarã din România. Considerãm, cã în loc de a jubila, ar fi timpul ca autoritãtile române sã efectueze o auto-examinare sincerã, dupã care sã înceapã punerea în practicã a documentelor si principiilor Consiliului Europei. În acest context dorim sã facem referire la o altã frazã din preambulul Conventiei:
Fiind hotãrite sã aplice principiile enuntate in prezenta conventie-cadru prin legislatia nationalã si politici guvernamentale corespunzãtoare.

Cluj, la 30 aprilie 2015

Izsák Balázs
presedintele Consiliului National Secuiesc

------------------------------------

Emis cu ocazia conferintei internationale pentru marcarea a 20 de ani de la adoptarea de cãtre România a Conventiei Cadru pentru Protectia Minoritãtilor Nationale, organizatã de cãtre Ministerul Afacerilor Externe si Universitatea Babes-Bolyai, conferintã la care organizatiile minoritãtilor nationale nu au fost invitate, iar conducãtorilor unor astfel de organizatii - prezenti la conferintã - nu li s-a oferit posibilitatea sã ia cuvântul, respectivã sã adreseze întrebãri.