La un an dupã Marele Mars al Secuilor constatãm cu satisfactie, cã evenimentul are un efect de lungã duratã asupra vietii publice, deschizând noi perspective în fata dialogului, având inclusiv efecte internationale. Unul dintre acestea este reaparitia organizatiei Project on Ethnic Relations (PER) în România, iar acest aspect trebuie avut în vedere în cursul tratativelor demarate cu concursul acestei organizatii.

Pornind de la manifestul Marelui Mars al Secuilor, în centrul tratativelor în curs de desfãsurare trebuie plasatã realizarea obiectivelor cuprinse în manifest. În acest sens reamintim, cã secuii adunati între Bretcu si Chichis au solicitat "aplicarea în România a normelor practicate în cadrul Uniunii Europene, astfel încât poporul secuiesc - asemeni comunitãtilor autonome din Uniunea Europeanã - sã-si poatã exercita neîngrãdit dreptul la autodeterminare prin autonomia Tinutului Secuiesc." Totodatã au precizat, cã "Autoguvernarea internã înseamnã putere regionalã, care dispune de autoritate deliberativã constituitã prin mijloace democratice, de o largã autonomie si de mijloacele necesare exercitãrii competentelor de autoguvernare." În acest sens suntem de acord în totalitate cu afirmatia lui Tamás Sándor, presedintele Consiliului Judetean Covasna, conform cãreia în dialogul cu reprezentatii majoritãtii românesti trebuie deschis un capitol nou, tinând cont de aspiratiile de autonomie din Tinutul Secuiesc.
Considerãm totodatã important de precizat, cã douã conditii prealabile importante trebuie satisfãcute pentru ca tratativele sã se bucure de suportul si încrederea comunitãtii secuiesti, respectiv pentru încheierea unui acord acceptabil si durabil.
1. Trebuie avute în vedere învãtãmintele tratativelor desfãsurate în 1993 la Neptun si schimbãrile care s-au produs de atunci. În consecintã participantii trebuie sã se aseze la masa tratativelor în posesia mandatului dat de întreaga comunitate maghiarã din Transilvania, inclusiv secuimea, iar delegatia trebuie sã cuprindã reprezentantii tuturor organizatiilor participante la Marele Mars al Secuilor, continuând astfel traditia actiunii comune, a cãrei bazã s-a pus anul trecut tocmai între Bretcu si Chichis.
2. Trebuie avut în vedere, cã pe 16 septembrie 1996 a fost semnat tratatul de cooperare si bunã vecinãtate între Ungaria si România. Acest tratat schimbã în mod radical modul de abordare a situatiei minoritãtii române din Ungaria si a celei maghiare din România, în sensul cã protejarea si dezvoltarea identitãtii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase au devenit obiect de cooperare interstatalã.
Luând în considerare acest fapt, si în conformitate cu hotãrârea Consiliului National Secuiesc adoptatã în data de 19 noiembrie 2010, în care s-a formulat doleanta, ca "Ungaria sã-si asume rolul statului îngrijitor în privinta Tinutului Secuiesc, a poporului secuiesc si în politica sa privind maghiarii dincolo de granite sã acorde atentie deosebitã Tinutului Secuiesc", solicitãm invitarea reprezentantilor guvernului Ungariei la aceste tratative.
Considerãm, cã poporul secuiesc este interesat, ca prevederile tratatului bilateral maghiaro-român sã fie îndeplinite în totalitate, si considerãm inacceptabilã orice negociere privind situatia comunitãtii maghiare din România în lipsa Ungariei, care este parte interesatã în conformitate cu tratatul amintit.
Dacã aceste douã conditii sunt îndeplinite, si reprezentantii comunitãtii maghiare din România - inclusiv reprezentantii secuimii -, împreunã cu reprezentantii guvernelor române si maghiare vor ajunge la o întelegere cu privire la statutul autonom al Tinutului Secuiesc, respectiv la punerea în practicã a conceptului de autonomie pe trei nivele, cuprinsã în programul politic al UDMR din 1993, atunci România si Ungaria vor deveni un spatiu european de pace si stabilitate durabilã. Dacã organizatia civilã amintitã, sau chiar guvernul Statelor Unite ale Americii îsi asumã un rol de mediator în acest proces, atunci nu putem decât sã le multumim.

Izsák Balázs
Presedintele Consiliului National Secuiesc
Tg-Mures, la 10 10 2014