Guvernul României

Cancelaria Primului Ministru

De la: Oana Maria Brâncoveanu, Director - Directia Relatii Publice si Comunicare

Către: Izsák Balázs, Presedintele Consiliului National Secuiesc

Stimate domnule Balázs,

România garantează la nivel constitutional drepturile persoanelor apartinând minoritătilor nationale si implicarea acestora în guvernarea statului.

România oferă persoanelor apartinând minoritătilor nationale cadrul necesar - conform normelor si standadelor internationale în materie pentru exprimarea identitătii lor etnice, lingvistice, culturale si religioase, asigurând, în egală măsură participarea lor efectivă la viata publică si la luarea deciziilor nu numai în ce priveste propria minoritate, ci societatea românească în ansamblul său. Acest cadru a fost definit de-a lungul timpului cu implicarea activă a membrilor tuturor minoritătilor nationale care trăiesc pe teritoriul României.
România si-a asumat, prin participarea la diverse tratate internationale, obligatii ferme în privinta respectării si protejării elementelor esentiale ale indentitătii persoanelor apartinând minoritătilor nationale (religia, limba, traditiile si patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversitătii culturale ca element definitoriu al societătii românesti. Astfel, România îsi îndeplineste pe deplin obligatiile asumate prin Conventia cadru pentru protectia minoritătilor nationale si Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept international în materie de protectie a drepturilor persoanelor apartinând minoritătilor nationale.

De altfel, aceste conventii internationale, adoptate sub egida Consiliului Europei - cel mai important organism regional în domeniul respectării drepturilor fundamentale la nivelul Europei - stabilesc cadrul juridic pentru asigurarea, de către toate statele părti, a prezervării si promovării identitătii etnice, lingvistive, religioase, culturale a membrilor minoritătilor nationale.

Sunt de notat, în context, aprecierile pozitive ale Comitetului consultativ al Conventiei cadru pentru protectia minoritătilor nationale, ale Comitetului de experti ai Cartei europene a limbilor minoritare sau regionale si ale Secretarului General si ale Secretarului General adjunt ai Consiliului Europei cu privire la demersurile sustinute ale României de consolidare a cadrului intern de protectie a drepturilor persoanelor apartinând minoritătilor nationale, precum si implicarea sa activă în implementarea dispozitiilor celor două conventii.

Este important de retinut, de asemenea, că reglementările în materie de protectie a drepturilor persoanelor apartinând minoritătilor nationale din România se aplică în mod egal si nediscriminatoriu fată de membrii oricărei minorităti nationale de pe teritoriul României.

România nu are niciun fel de obligatie impusă prin niciun fel de tratat international prin care să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice sau orice fel de drepturi colective pentru minoritătile nationale, dreptul international consacrând drepturi individuale pentru persoanele apartinând minoritătilor nationale, care pot fi exercitate împreună cu altii.

Privitor la elementele de reformă administrativ-teritorială, nu există vreo normă de drept international care să impună statelor o anumită configuratie administrativ-teritorială, statele fiind tinute în acest proces de criteriul eficientei si principiul aducerii deciziei cât mai aproape de cetătean, respectiv de obligatia de a nu adopta astfel de măsuri cu intentia vădită de a afecta interesele unei minorităti nationale.

În esentă, reforma administrativ-teritorială reprezintă un mijloc pentru îmbunătătirea eficientei si eficacitătii administrative a unui stat, definindu-se ca o optiune de bună guvernare. Astfel, statele nu au obligatia de a promova o reformă administrativ-teritorială în functie de criteriul etnic sau pe principiul segregării. Mai mult decât atât, o reformă bazată pe astfel de principii ar putea afecta grav functionarea statului, convietuirea dintre majoritate si minoritate, precum si regimul de protectie a drepturilor fundamentale ale persoanelor care trăiesc pe teritoriul statului respectiv.

În cea ce priveste Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, acest document nu are valoare juridică obligatorie si, pe cale de consecintă, nu impune statelor obligatia de reorganizare teritorială sau de garantare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Argumentele CNS privind încălcarea de către RO a obligatiilor rezultând din Regulamentul 1059/2003 privind stabilirea unei clasificări comune a unitătilor teritoriale în scop statistic (Regulamentul NUTS) sunt lipsite de fundament, având în vedere că scopul Regulamentului NUTS este de a stabili o clasificare comună, din punct de vedere statistic, a unitătilor teritoriale pentru a permite colectarea, compilarea si diseminarea unor statistici regionale armonizate la nivelul UE.

În concluzie, România nu are vreo obligatie în baza dreptului european de a-si modifica ordinea administrativă internă si de a constitui unităti administrativ-teritoriale în functie de criteriul etnic, cultural sau istoric.

Ca membru al Consiliului Europei si al Uniunii Europene, România împărtăseste valorile unei socităti democratice, asumându-si angajamente ferme în cea ce priveste protectia drepturilor fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor apartinând minoritătilor nationale, angajamente pe care România întelege să le respecte si să le onoreze pe deplin, fiind constant preocupată de identificarea celor mai potrivite mijloace in vederea asigurării unui standard cât mai ridicat de protectie a drepturilor persoanelor apartinând minoritătilor nationale.

Cu stimă,

Director

Oana-Maria Brâncoveanu