La douăzeci şi cinci de ani de la căderea dictaturii, România mai este datoare cu retrocedarea unei părţi semnificative a bunurilor confiscate în mod abuziv de la Bisericile maghiare de către puterea comunistă de stat, cu toate că aceasta era o condiţie a aderării României la Consiliul Europei.

În anii care au trecut, parlamentul a adoptat mai multe legi privind restituirea proprietăţilor, însă din lipsa vointei politice, procesul se desfăsoară foarte lent. Drept dovadă se poate menţiona faptul că noua lege, adoptată în acest an, prevede termene foarte lungi, dar chiar şi acestea au fost prelungite prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 115/2013, intrat în vigoare în data de 24 decembrie, prin aceasta îngreunând desfăşurarea activităţii sociale, educaţionale şi culturale a Bisericilor maghiare.

În contrast cu aceasta, în aceeaşi zi a intrat în vigoare şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2013, în preambulul căreia se precizează: "Luându-se în considerare imperativul sprijinirii activităţii Bisericii Ortodoxe Române, instituţie fundamentală a statului român, cu un rol esenţial în apărarea identităţii naţionale a poporului român,..."

Această formulare redă fidel faptul, că guvernul tratează de facto Biserica Ortodoxă ca o biserică de stat, cu toate că Legea 489/2006 privind libertatea religioasa şi regimul general al cultelor stipulează clar, că "în România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee." Potrivit legii "Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult". Legea reglementează şi sprijinirea cultelor de către stat, precizând modalitatea acesteia: " cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile reale."

Cu toate acestea, prin Ordonanţa de Urgenţă 114/2013 guvernul a pus la dispoziţia Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei un complex hotelier în valoare de 10,5 milioane lei (2,34 milioane euro).

Prin aceasta, guvernul:

- a încălcat Constituţia, pentru că dreptul de a decide asupra patrimoniului ţării aparţine Parlamentului, guvernul putând adopta astfel de decizii numai în cazuri excepţionale;

- a încălcat în mai multe rânduri legea cultelor, pentru că:

- a acordat Episcopiei Ortodoxe un imobil, fără ca aceasta să aibă o destinaţie religioasă;

- a tratat Biserica Ortodoxă Română drept biserică de stat, calificând-o "instituţie fundamentală a statului”;

- a acordat sprijin Bisericii Ortodoxe Române în mod discriminativ, fără să acorde vreun sprijin şi celorlalte Biserici, în raport cu numărul credincioşilor;

- a demonstrat, că retrocedarea proprietăţilor Bisericilor tradiţionale maghiare nu întârzie din motive obiective, ci prin aceasta guvernul defavorizează voit maghiarii din România, în timp ce sprijină prin orice mijloace - chiar si ilegale - Biserica Ortodoxă Română, care este cea mai importantă instituţie a expansiunii române din Ţinutul Secuiesc.

S-a demonstrat din nou, că România îşi sfidează angajamentele internaţionale şi duce în continuare o politică de schimbare a raporturilor etnice în Ţinutului Secuiesc.

Solicităm Guvernului României, guvernul să renunte la practici având drept scop asimilarea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv la modificarea raporturilor etnice din Ţinutul Secuiesc, iar în acest caz concret să modifice Ordonanţa de Urgenţă 114/2013 în aşa fel, încât complexul hotelier în cauză să fie trecut nu în folosinţa Episcopiei Ortodoxe ci în proprietatea oraşului Covasna.
Consiliul Naţional Secuiesc - căutând posibilele căi de remediu - propune tuturor persoanelor fizice şi juridice discriminate, să intenteze proces Guvernului României, făcând referire inclusiv la încălcarea Constituţiei.

Rugăm organele competente ale Consiliului Europei, Uniunii Europene, OSCE şi ONU să urmărească, la nevoie inclusiv prin procedurile de monitorizare instituţionalizate, procesele care au loc în România şi să facă presiuni asupra României, în vederea respectării angajamentelor asumate şi să renunţe la asuprirea secuilor şi la românizarea forţată a Ţinutului Secuiesc.

Tg-Mureş, la 31 12 2013

Izsák Balázs

preşedintele Consiliului Naţional Secuiec