Azi, 27 octombrie 2013, secuii adunaţi între Breţcu şi Chichiş, având alături pe maghiarii din Transilvania şi din Bazinul Carpatic solidari cu ei, având cunoştinţă despre demonstraţiile de solidaritate ale comunităţilor maghiare din Europa şi de pe alte continente, reafirmă doleanţa lor istorică făcută public cu ocazia Adunării Naţionale a Secuilor de la Ditrău:
- vor să facă uz de dreptul la autodeterminare şi pe baza acestui drept solicită autoguvernarea Ţinutului Secuiesc;
- revendică aplicarea în România a normelor practicate în cadrul Uniunii Europene, astfel încât poporul secuiesc - asemeni comunităţilor autonome din Uniunea Europeană - să-şi poată exercita neîngrădit dreptul la autodeterminare prin autonomia Ţinutului Secuiesc;
- îşi reafirmă ataşamentul faţă de delimitarea provizorie a Ţinutului Secuiesc, format din 8 scaune şi 153 autorităţi locale, aşa cum aceasta a fost stabilită în Rezoluţia Adunării Naţionale de la Ditrău şi solicită în mod ferm, ca acestea să fie definitivate prin referendum de către comunităţile locale în cauză!
Ţinutul Secuiesc este patria comună a tuturor locuitorilor săi, indiferent de apartenenţa lor naţională, etnică sau lingvistică, drept urmare autoguvernarea internă, autonomia teritorială va însemna garanţia instituţională a egalităţii depline şi efective pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc.
Autoguvernarea internă înseamnă putere regională, care dispune de autoritate deliberativă constituită prin mijloace democratice, de o largă autonomie şi de mijloacele necesare exercitării competenţelor de autoguvernare.
În data de zece martie anul curent, secuii adunaţi în Ziua Libertăţii Secuieşti la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu-Mureş, au adresat o petiţie Guvernului României, în care au solicitat ca Ţinutul Secuiesc, având caracteristici istorice, geografice, politice, culturale si economice specifice, să devină regiune de dezvoltare distinctă. Au solicitat ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune administrativă de sine stătătoare. Au solicitat garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutul Secuiesc! Au solicitat, ca guvernul sa înceapă dialog cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile alese din Ţinutul Secuiesc!
De atunci au trecut opt luni, dar nu am primit nici un răspuns!
În faţa opiniei publice mondiale reafirmăm: dialogul este garantul păcii sociale, iar secuii doresc pace şi dialog. În faţa opiniei publice mondiale solicităm din nou Guvernului României, să nu ignore voinţa a 700.000 de cetăţeni ai ţării, care sunt şi cetăţeni ai Uniunii Europene! Totodată atragem atenţia guvernului, că dispreţul faţă de dialog, ignorarea voinţei secuimii, lupta dusă împotriva simbolurilor secuieşti nu ne va determina să renunţăm la lupta pentru autonomie. Dacă guvernul nu va începe în cel mai scurt timp dialog serios cu reprezentanţii secuimii despre revendicările de mai sus ale poporului secuiesc, despre viitorul Ţinutului Secuiesc, atunci se vor înmulţi şi se vor intensifica acţiunile de protest, mergând până la nesupunerea civică.
Solicităm de la Guvernul Ungariei, să pretindă de la Guvernul României respectarea tratatului de bază dintre cele două state, cu un accent deosebit pe articolul 15/9 din aceasta. Este în interesul nostru, al poporului secuiesc, ca relaţia dintre Ungaria şi România să fie bună, în spiritul cooperării constructive şi paşnice şi în conformitate cu tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Chichis, Ozun, Sintionlunca, Reci, Eresteghin, Moacşa, Dalnic, Cernat, Icafalău, Târgu Seciuesc, Lunga, Lemnia, Breţcu, la 27 octombrie 2013
Izsák Balázs
preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc
Consiliul Naţional Secuiesc