Stimate Domnule Primar!
Am citit cu un interes deosebit scrisoarea Dvs. adresată şi nouă, ca şi organizatori ai marşului pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Am remarcat ţinuta Dvs. de om politic democrat, deschis la dialog, precum şi, desigur, devotamentul Dvs. faţă de oraşul nostru Târgu-Mureş. Sunt de acord cu Dvs. când scrieţi: "Ţinutul Secuiesc poate deveni între altele o zonă turistică de primă talie internaţională." Acesta este şi obiectivul nostru.
În schimb nu sunt de acord cu Dvs. în momentele în care folosiţi cuvântul autonomie ca şi sinonim al separatismului, al segregaţiei, şi consideraţi că aceasta se soldează cu izolarea acestei zone. Modelele autonomiilor europene arată că adevărul este altul. În Tirolul de Sud, regiune care dispune de o autonomie teritorială cu competenţe largi, este necunoscut termenul de separatism, sau izolare, iar germanii şi italienii tocmai mulţumită autonomiei trăiesc într-o armonie interetnică a cărei necesitate nu am negat-o niciodată, dimpotrivă, tocmai prin instituţiile autonomiei vom reuşi şi noi să o realizăm în mod durabil.
Suntem de acord că această regiune are nevoie de fonduri europene, şi nu de promovarea imaginii unei zone de conflict. Este clar, şi déjà recunoscut de mulţi, că accesarea fondurilor europene este deosebit de greoaie pentru România tocmai datorită actualei împărţiri regionale, care este artificială, şi nu ţine cont de elementele cele mai importante ale coeziunii sociale şi economice. Citind regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului referitor la instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) reţinem că aceste regiuni trebuie definite astfel încât ele să reflecte circumstanţele economice, sociale, istorice, culturale sau de mediu. Uniunea Europeană a recunoscut cultura, tradiţia ca fiind elemente esenţiale ale coeziunii sociale şi economice. Luând în consideraţie această prevedere au devenit regiuni NUTS 2 de sine stătătoare: Tirolul de Sud, Valle d'Aosta, Friuli-Venezia Giulia, Corsica, Sardinia, Catalonia, Ţara Bascilor, Galicia, Friesland, Bretagne, etc. România este singura ţară din Europa, care ignoră aceste criterii deosebit de importante, şi forţează Ţinutul Secuiesc într-o regiune, în care comunitatea secuiască-maghiară, majoritară în procent de 75% în Ţinutul Secuiesc, reprezintă mai puţin de 30% din populaţie. Dacă această regiune va fi investită şi cu competenţe administrative, atunci dincolo de consecinţele economice negative, vor fi încălcate şi angajamentele internaţionale ale României, asumate prin Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor şi Carta Limbilor Minoritare şi Regionale.
Nu autonomia, şi nu solicitarea autonomiei generează tensiuni, ci retragerea sau îngrădirea unor drepturi recunoscute anterior, chiar cu garanţii internaţionale.
Suntem de acord, Domnule Primar, că Ţinutul Secuiesc are nevoie de pace, nu numai pentru a atrage investitori, - cum spuneţi Dvs. - ci în primul rând pentru că numai pacea socială poate asigura condiţii normale de trai pentru oamenii de aici, pentru familiile de români şi maghiari. Dumneavoastră, ca politician român democrat şi intelectual european, trebuie să fiţi de acord cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care prin hotărârea 1334/2003 a recomandat autonomia teritorială tocmai ca mijloc de prevenire a tensiunilor interetnice, ca factor de stabilitate şi de pace între minoritate şi majoritate. .
Şi, în sfârşit, Domnule Primar, vă rog să-mi permiteţi să vă reamintesc că la ora actuală peste trei milioane de cetăţeni români trăiesc şi lucrează în Spania, Italia şi alte ţări din Europa occidentală, iar întoarcerea acestora în România este îndoielnică. Ei nu au fugit de aici din cauza autonomiei, sau din cauza secuilor, ci din cauza mizeriei generate de sistemul ultra-centralizat din România. Vă rog să mă credeţi, numai cu o politică economică regională vom reuşi să valorificăm potenţialul economic existent în capacitatea de autoorganizare a societăţii din această regiune, tocmai prin autonomia teritorială, care ar fi o soluţie democratică, avantajoasă pentru toţi cetăţenii care trăiesc în Ţinutul Secuiesc, fie români sau maghiari.
Vrem şi noi să transformăm Târgu Mureşul în capitală de regiune, chiar pe baza modelului Bozen, Bolzano, capitala Tirolului de Sud. Cu această ocazie, chiar vă invit să facem o vizită comună în Bozen, în cadrul unei delagaţii mixte româno-secuieşti, pentru a vedea împreună la faţa locului, cum funcţionează o autonomie europeană!
Împreună vom reuşi să demolăm prejudecăţile faţă de instituţia autonomiei, prin dialog şi empatie, folosind cu bună credinţă experienţa europeană.
Încă o dată vă mulţumesc pentru înţelegerea Dvs. faţă de demonstraţia noastră, pentru profesionalismul cu care aţi abordat cererea noastră de a asigura condiţii decente, sigure pentru a ne exprima poziţia noastră faţă de viitorul acestei regiuni.
Cu deosebită consideraţie:
Izsák Balázs
preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc
Târgu - Mureş, la 01 03 2013