Mulţi au fost surprinşi de demersul României în cauza românilor de pe Valea Timocului, pentru noi însă a fost firesc, deoarece este o pretenţie justă a oricărei comunităţi naţionale de a fi sprijinită de patria sa mamă.

Acelaşi lucru l-a aşteptat şi Consiliul Naţional Secuiesc, chiar de la înfiinţarea sa, din partea guvernului de la Budapesta, şi constatăm cu satisfacţie că şi guvernul Ungariei care a intrat în funcţiune acum doi ani gândeşte la fel, lucru care se reflectă în aceeaşi măsură atât în declaraţiile, cât şi în faptele sale. Este suficient să ne amintim de declaraţia secretarului de stat al ministerului de externe al Ungariei, Németh Zsolt, făcută în faţa ziariştilor, conform căreia poziţia guvernului Ungariei este clară în privinţa autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Totodată este adevărat că demersul recent al României înseamnă o schimbare de direcţie, deoarece guvernele României până acum s-au abţinut să facă paşi hotărâţi privind protecţia comunităţilor româneşti de dincolo de graniţe, iar acasă au refuzat chiar şi dialogul privind drepturile colective. Recentul demers just şi firesc a fost prevestit parţial şi de faptul că România nu a ridicat obiecţii faţă de situaţia că cetăţenii săi solicită în număr mare cetăţenie maghiară. La această atitudine a avut un rol deosebit schimbarea relaţiilor româno-ungare. Cu ocazia amintită mai sus, Németh Zsolt a mai declarat că relaţia de parteneriat între România şi Ungaria s-a transformat într-o alianţă strategică, care permite dialogul şi în subiecte considerate în trecutul apropiat ca sensibile.

Este important de menţionat că în conformitate cu prevederile tratatului de cooperare, înţelegere şi bună vecinătate, situaţia comunităţii maghiare din România, protecţia drepturilor ei, şi astfel şi doleanţa de autonomie a secuilor este subiect de cooperare interstatală. Am accentuat în mai multe rânduri, că autonomia Ţinutului Secuiesc nu reprezintă nici un pericol pentru România, ci dimpotrivă, ar servi prosperitatea sa economică, şi prin aceasta stabilitatea ei, dacă Ţinutul Secuiesc ar avea o proprie politică economică de nivel regional.

Aceste subiecte devin actuale datorită apropiatei vizite la Bucureşti a Ministrului de Externe al Ungariei, Martonyi János. Aşteptăm mult de la această vizită, deoarece suntem convinşi că există toate condiţiile pentru începerea dialogului în cauza Ţinutului Secuiesc. Din partea noastră, ţinem să mai accentuăm încă o dată, Consiliul Naţional Secuiesc luptă pentru obiectivul său, cu mijloacele dreptului şi ale democraţiei, considerând dialogul ca fiind cea mai importantă dintre acestea. Exemplul Tirolului de Sud arată că, prin negocieri trilaterale, se poate ajunge la o soluţie acceptabilă pentru toţi. Noi suntem pregătiţi să fim parte la asemenea negocieri, pentru a demara împreună procedura de înfiinţare a Tinutului Secuiesc autonom.

Târgu-Mureş, 19-03-2012

Izsák Balázs

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc