În numele Consiliului Naţional Secuiesc felicit demersurile făcute în vederea convocării celei de-a doua Adunări a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, la termenul acceptat la ambele şedinţe ale sesiunii din toamna anului trecut, atât la Miercurea Ciuc, cât şi la Odorheiul Secuiesc.
Intenţia proclamată de a declara limba maghiară limbă oficială în Ţinutul Secuiesc este justă, şi exprimă voinţa colectivă confirmată în multiple rânduri. Proiectul de lege al Consiliului Naţional Secuiesc ar asigura, în Ţinutul Secuiesc, limbii maghiare un statut identic cu cel al limbii statului. Este indispensabil ca obiectivele prevăzute în statutul de autonomie să fie clare pentru toată lumea, şi să începem realizarea lor.
Este necesar să dăm un răspuns la obiecţiunile formulate de reprezentanţii românilor din Ţinutul Secuiesc. Celor care invocă neconstituţionalitatea, trebuie să le explicăm: iniţiativa nu pune în discuţie caracterul oficial a limbii statului, deci a limbii române.
Concetăţenii noştri români din Ţinutul Secuiesc probabil nu reclamă faptul că în Provincia Autonomă Voivodina şi limba română este limbă oficială, şi nu observă contradicţia dintre acest fapt firesc şi Constituţia Republicii Sârbe, care în mod similar defineşte ca şi limba oficială a statului limba sârbă. Sperăm că nu vor să aplice un dublu etalon, spunând că dreptul de care se bucură în Serbia cei 30.000 de români din Voivodina nu poate fi recunoscut pentru cei 700.000 de secui, comunitate compactă şi autohtonă a maghiarimii din România, cu o populaţie totală de peste un milion şi jumătate. Dar putem să dăm exemple şi din statele Uniunii Europene. Şi Constituţia Spaniei defineşte ca limbă oficială a statului limba spaniolă, dar lângă ea, în Ţara Bascilor, este limbă oficială şi limba bască, limba gallego în Galiţia, limba catalană şi chiar occitană, în Catalonia.
Este sarcina celei de-a doua Adunări a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc ca asigurarea unui statut identic cu cel al limbii statutului pentru limba maghiară să devină o obligaţie asumată de consiliile locale, în calitatea lor de organe locale ale puterii de stat, în ariile aflate în subordine.
În vederea adoptării Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc trebuie să facem ca fiecare dispoziţie importantă a acestuia să fie acceptată, şi de fiecare dată să fie confruntată cu legislaţia română, deoarece acestea reprezintă voinţa comunităţii locale.
Doresc succes celei de-a doua Adunări a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, iar organizatorilor, consecvenţă şi fermitate.
Târgu Mureş 03 februarie 2010.
Izsák Balázs
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc