Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS)
- organizaţie ce sărbătoreşte anul acesta 100 de ani de la
înfiinţare -, care a lansat apelul pentru evenimentul de duminică,
a vorbit despre necesitatea unui dialog cu Bucureştiul, în
chestiunea autonomiei. În opinia sa ar fi demn pentru proclamaţia
de la Alba Iulia din 1918 şi preluarea preşedinţiei Uniunii
Europene de către România, anul viitor, ca Guvernul României să se
poziţioneze faţă de strădaniile pentru autonomie cu deschidere spre
dialog, nu cu suspiciune, a spus preşedintele CNS.

Citându-l pe istoricul Ákos Egyed, liderul CNS a subliniat din
ultimii o sută de ani, faptul că secuimea a rămas şi în timpul
administraţiei româneşti majoritar pe pământul natal. Această
“minune secuiască” dă putere comunităţii nu doar pentru
statornicie, pentru luptele zilei de mâine: o îndreptăţeşte să
solicite autonomie teritorială în patria sa, a punctat Balázs Izsák.

Europarlamentarul László Tőkés, preşedintele Consiliului
Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a vorbit despre cum
istoria a depăşit deja momentul în care învingătorii din Marele
Război au desconsiderat dreptul la autodeterminare al maghiarilor,
iar azi deja “singurul răspuns, şi cel mai corect, la Alba Iulia şi
la Trianon este autonomie”.

În discursul său a arătat: în proclamaţia de la Alba Iulia din
1918, românii au promis “libertate naţională totală” popoarelor cu
care convieţuiesc, respectiv autonomie teritorială şi individuală,
ceea ce România nu a dus niciodată la îndeplinire, dar maghiarii
din Transilvania nu se pot declara învinşi în faţa acestei vâduviri
de drepturi.

“În schimbul pământului, cerem drepturi. Dacă ne-au văduvit de
patria mamă, în noua noastră patrie, în ţara noastră comună să ne
garanteze, în schimb, drepturile fundamentale ale omunului şi ale
colectivităţii”, a punctat preşedintele Consiliului Naţional
Maghiar din Transilvania (CNMT).

Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania
(PPMT), Zsolt Szilágyi a deplâns vădurirea de drepturi a
maghiarilor din România, de la ştirbirea drepturilor din zona
învăţământului, la sabotarea retrocedării bunurilor comunităţii
naţionalizate în timpul comunismului.

Acesta a menţionat: ar fi fost mai bine să sărbătorim
centenarul CNS cu alegeri libere pentru Parlamentul Secuiesc.
Pentru ca acestea să devină realitate, însă, Bucureştiul,
Bruxelles-ul şi Washington-ul trebuie să înţeleagă că România nu
este pusă în pericol nici de autonomia culturală a maghiarilor,
nici de cea teritorială a Ţinutului Secuiesc, a punctat liderul
PPMT.

János Mezei, preşedintle comitetului executiv naţional
Partidului Civic Maghiar (PCM) a spus că de vină pentru faptul că
de o sută de ani întârzie autonomia promisă sunt “clasa politică
românească ce veşnic trage de timp” şi organizaţiile internaţionale
de apărare a drepturilor omului. “Anii următori nu pot trece în
aceeastă stare de privare de drepturi”, i-a îndemnat la luptă pe
ascultătorii săi, politicianul PCM.

Mai multe persoane care au luat cuvântul la marea adunare – în
consens cu mulţimea care scanda “lăsaţi-i să fie liber” – au cerut
eliberarea lui István Beke şi Zoltán Szőcs, condamnaţi pentru
terorism, catalogându-o deţinuţi politici încarceraţi în baza unor
acuzaţii fabricate.

Cele mai multe aplauze le-a atras singurul vorbitor român al
evenimentului, Sabin Gherman, acvitistul care a cerut în nenumerate
rânduri autonomia Transilvaniei. Acesta a deplâns faptul că
Transilvania, care pe vremea Vienei şi a Budapestei figura tot
timpul pe hartă, nu mai există acum, în manualul de geografie al
Bucureştiului.

Acesta a arătat că Bucureştiul nu şi-a ţinut promisiunea nici
faţă de românii din Transilvania şi a asmuţit unul asupra celuilalt
popoarele care trăiau paşnic, de secole, în Ardeal, deşi dacă şi-ar
fi respectat promisiunea de la Alba Iulia, dacă ar fi acordat
autonomie regiunilor istorice, aceasta s-ar fi tradus prin
dezvoltarea întregii ţări.

În razele luminoase ale soarelui, dar la temperaturi ce abia
dacă depăşeau 0 grade, sute de steaguri secuieşti – luna şi soarele
cusute cu aţă aurie, pe un fundal albastru – au fost fluturate de
către participanţii îmbrăcaţi în port secuiesc de sărbătoare, care
purtau şi pancarte inscripţionate “Ţinutul Secuiesc” sau cu
denumirile diferitelor localităţi de provenienţă.

Mulţimea care a umplut piaţa centrală a municipiului secuiesc a
cerut, în repetate rânduri, scandând, autonomia. Evenimentul s-a
încheiat cu intonarea imnului ungariei şi a imnului secuiesc, fără
a disturbarea ordinii publice.