Dacă limba maghiară ar deveni oficială în Ţinutul Secuiesc, 700.000 de cetăţeni români s-ar simţi mai bine la ei acasă, este de părere preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.

Izsák Balázs a acceptat sa acorde un interviu Ziare.com în care a vorbit despre "libertatea" pe care şi-ar câştiga-o secuii în urma autonomiei, despre nemulţumirile vis-a-vis de administraţia română din regiune, dar şi despre drepturile altor minoritati existente pe teritoriile celorlalte state europene.

Deşi mulţi susţin că secuii doresc ceva ce nu există nicăieri în lume, Balázs crede ca drepturi similare cu cele solicitate de ei pentru populaţia de naţionalitate maghiară din Ţinutul Secuiesc există atât în Spania, Irlanda de Nord sau Canada, dar şi în Gagauzia.

Ziare.com: Ce câştigă şi ce pierd secuii prin autonomie?

Izsák Balázs: "Cu un singur cuvânt: libertatea. Dreptul de a decide în toate problemele, care îi privesc. Dar şi prosperitate economică, în urma unei politici economice şi de dezvoltare proprii, cum s-a întamplat în toate regiunile autonome din Europa, de la Tirolul de Sud, până la Scoţia, sau Catalonia. Dar trebuie avut în vedere ca autonomia teritorială nu o obţine o colectivitate, ci un teritoriu, în consecinţă beneficiarii sunt în egală măsura toţi locuitorii acelei regiuni. Cât priveşte pierdierile, este clar că în lipsa autonomiei se pierd exact cele enumerate mai sus".

Dacă aţi reuşi să obţineţi autonomia pentru Ţinutul Secuiesc, de cine ar fi administrat şi cum?

"Organul decizional suprem ar fi Consiliul de Autoadministrare, iar organul executiv Comisia de Autoadministrare. Detaliile sunt descrise în proiectul de lege: Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, pe care-l găsiţi pe site-ul Parlamentului României".

Dacă ar fi autonom, cu ce s-ar finanţa Ţinutul Secuiesc?

"Cei care formulează o asemenea întrebare înlocuiesc tacit noţiunea de autonomie cu independenţa. O regiune - chiar autonomă - a României ar contribui la bugetul central şi ar beneficia de un fond comun al solidarităţii. Deci s-ar finanţa din veniturile proprii şi din cele ale bugetului central".

Ce vă nemulţumeşte la actuala administraţie?

"În primul rând lipsa unor garanţii instuţionale pentru protecţia identităţii regionale a secuimii. Ţinutul Secuiesc ar putea fi înfiintat în cadrul unui proces de regionalizare asimetrică în conformitate cu prevederile recomandării 1811/2007 a APCE.

2. Actuala împărtire administrativ teritorială a României este depăşită. Iata ce spune Raportul Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România: 'Comisia consideră că Legea nr. 2/1968 nu mai poate constitui în momentul de faţă o formă de organizare administrativ-teritorială adecvată necesităţilor de dezvoltare ale României'.

3. Lipsa posibilităţii gestionării la nivel regional a problemelor regionale. Netransparenţa gestionării resurselor economice ale Ţinutului Secuiesc.

4. Imixtiunile nepermise ale statului în viaţa regiunii, în ponderea diferitelor etnii, realizată în mod direct prin menţinerea unor efective supradimensionate de poliţişti, jandarmi şi militari (aproape exclusiv de etnie română) în Ţinutul Secuiesc, dar şi într-un mod indirect, mai puţin vizibil, prin biserica ortodoxă. Statul alocă resurse financiare disproporţionate acestui cult, de exemplu pentru construirea unor lăcaşe de cult în localităţi locuite aproape în întregime de maghiari. Un astfel de caz a starnit multe controverse recent în Miercurea Nirajului".

Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei a solicitat intervenţia de urgenţă a ministrului de Interne pentru a proteja "minoritatea română". Cum apreciaţi aceasta solicitare?

"Este o abordare greşită a subiectului. Ce poate să facă ministrul de Interne cu o propunere legislativă sau cu o iniţiativă cetăţenească democratica? Cei care formuleaza asemenea pretenţii sunt nostalgici dupa vremurile dinainte de '89. Dacă atunci am fi organizat adunări cetăţeneşti pentru a cere autonomia Ţinutului Secuiesc, precis am fi fost ridicaţi de Securitate, bătuţi, închişi sau chiar exterminaţi. Sper ca aceste vremuri s-au dus definitiv.

În secolul XXI ar fi cazul să mergem pe calea dialogului, al empatiei, respectiv al înţelegerii şi acceptării, care sta bine unui crestin adevărat. Cred ca domnul arhiepscop abordează complet greşit problema! Rolul bisericii ar fi să ajute la convieţuirea paşnică dintre naţiuni, la facilitarea dialogului interetnic. Noi dorim să trăim în pace cu românii din Ţinutul Secuiesc, nu vrem sârmă ghimpată şi poliţişti sau soldaţi care sa patruleze la limita dintre cartierele maghiarilor şi cele ale românilor".

Au de ce să se teamă românii din Secuime?

"Nu. Proiectul nostru de lege, amintit mai înainte, prevede deplina egalitate în drepturi pentru toţi locuitorii regiunii. De altfel în Ţinutul Secuiesc Autonom, vom fi în continuare cetăţeni ai României, protejaţi cu toţii - indiferent de naţionalitate - de instituţii, fie în subordonare regională, fie centrală".

Credeţi că Biserica poate avea un cuvânt important de spus în ce priveşte solicitările dvs?

"Aşa cum am precizat mai înainte, Biserica îşi îndeplineşte misiunea numai dacă are o poziţie creştină. În această idee, trebuie să fie promotorul dialogului social. Hristos nu amenintat cu autorităţi pe nimeni şi nici nu a învăţat pe discipolii săi să recurgă la ameninţare".

Puteţi să ne daţi nişte exemple de ţări unde minorităţile au drepturile pe care le solicitaţi dvs pentru maghiarii din România?

"Fără pretenţia de a le enumera pe toate, iată câteva astfel de state: Spania, Italia, Germania, Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Finlanda, Canada, Danemarca etc. şi să nu uităm de un exemplu despre care se vorbeşte foarte putin, cu toate ca este apropiat României: Republica Moldova, unde Gagauzia posedă o largă autonomie în cadrul statului. Exemple există deci, contrar celor spuse de naţionaliştii şi xenofobii care susţin că noi dorim ceva ce nu există nicăieri în lume".

Aţi avut consultări cu partidele politice pe aceasta temă? Care este poziţia UDMR? Aţi discutat şi aţi obţinut susţinerea liderilor UDMR?

"Am cerut întălniri de la grupurile parlamentare ale diverselor partide începând cu 2004, întâlnirile (puţine la număr şi mai mult formale) şi reacţiile au fost relatate şi comentate de presă. Se ştie ca în programul politic al UDMR figurează de mai bine de un deceniu cele trei forme de autonomie, printre care şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, deci din punct de vedere programatic există un consens total între UDMR şi CNS".

Ce poziţie credeţi ca va avea preşedintele Traian Băsescu în această chestiune?

"Domnul preşedinte Traian Băsescu şi-a exprimat poziţia în această chestiune, personal sper că va reveni, în momentul în care va înţelege ca doleanţele noastre servesc şi înteresele României. România este înteresată ca Ţinutul Secuiesc să fie bogat şi toţi cetăţenii de acolo să fie mulţumiţi".

Ce reacţie aţi sperat să obţineţi de la guvernanţi atunci când aţi oficializat limba maghiară?

"Guvernanţii trebuie să înţeleagă că, dacă limba maghiară ar deveni în Ţinutul Secuiesc limbă oficială pe lângă limba română, atunci 700.000 de cetăţeni români s-ar simţi mai bine la ei acasă, ar fi mai eficienţi în autoorganizare, în muncă, în iniţiative. O ţară este prospera doar dacă are comunitaţi locale prospere.

Problema mai are şi o alta dimensiune: în provincia autonomă Voivodina (Serbia) limba română este limbă oficiala, cu toate ca în provincie locuiesc doar 30.000 de români, pentru că respectarea drepturilor omului nu este o problemă cantitativă.

Ar fi de dorit ca acest statut al limbii române să se extindă şi în localitaţile din Valea Timoclului cu populatie română semnificativa. Eu personal sunt partener posibil pentru toţi românii care doresc acest lucru".

www.ziare.com - 19 martie 2010.