Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a tipărit 1.500 de hărţi administrative ale Ţinutului Secuiesc, despre care a spus că reprezintă imaginea doleanţelor secuilor în privinţa reformei administrative.

Vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă la Sfântu Gheorghe, că harta Ţinutului Secuiesc tipărită de ei reprezintă o prezentare a identităţii regionale şi a doleanţelor lor, şi arată totodată care sunt programele CNS cu privire la reforma administrativă a României.

"Această hartă administrativă a Ţinutului Secuiesc care vrem să se înfăptuiască este de fapt o prezentare categorică a ceea ce înseamnă identitatea regională, a ceea ce înseamnă doleanţele şi programul CNS cu privire la reforma administrativă a României. Este o ofertă de fapt sau imaginea unei oferte pe care în acest proces de reformă administrativă o punem în faţa opiniei publice din România", a spus Ferencz.

Potrivit acestuia, harta reprezintă o anexă la statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, propus de CNS, şi conţine acele localităţi, unităţi administrative, stipulate în statutul de autonomie amintit.

Vicepreşedintele CNS a mai spus că harta costă 5 lei, iar banii colectaţi din vânzarea ei vor fi folosiţi pentru a duce mai departe lupta pentru autonomie.

Potrivit CNS, aceasta este prima hartă administrativă a Ţinutului Secuiesc care se doreşte a fi autonom, este concepută la scara 1 la 300.000 şi are în colţ sigla SIC, de la Terra Siculorum, semnul distinctiv regional al Ţinutului Secuiesc.

Sâmbătă, CNS şi PCM organizează o adunare a aleşilor din Secuime, la Odorheiu Secuiesc. Pe ordinea de zi se află hotărâri care vizează sprijinirea proiectului de lege "Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc", o hotărâre privind organizarea de referendumuri locale şi una privind simbolurile Ţinutului Secuiesc, în care se stabilesc stema, imnul, drapelul şi semnul distinctiv al Ţinutului Secuiesc.