Presedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Izsak Balazs a adresat o scrisoare deschisa deputatului UDMR - Korodi Attila si presedintilor Consiliilor Judetene din Hargita, Covasna si Mures. In scrisoare afirma ca deputatul Korodi Attila a solicitat consiliilor din judetele Hargita si Covasna sa inceapa pregatirile profesionale care vor face posibile sa participe activ la redesenarea regiunilor.

In scrisoarea deschisa, presedintele CNS reaminteste deputatului Korodi, presedintilor de CJ din Hargita, Covasna si Mures, presedintilor de CL si tuturor politicienilor responsabili ca fara Scaunul Mures nu exista Tinut Secuiesc. Izsak Balazs declara ca mai mult de un sfert din locuitorii Tinutului Secuiesc sunt concentrati in Scaunul Mures, unde formeaza o majoritate.

Presedintele CNS reaminteste ca esenta asa numitei reforme administrative din 1968 a fost tocmai asimilarea fortata, romanizarea Targu Muresului, asimilarea maghiarilor de pe valea Muresului, Nirajului, Tarnavei si a Campiei secuiesti. Conform lui Izsak, metoda a fost initiata de regimul fascist al generalului Franco impotriva catalanilor si bascilor, dar a fost preluata si aplicata si de Romania comunista inpotriva secuilor si a maghiarilor din secuime.

In scrisoarea din 18 martie presedintele CNS mai scrie:

"Noua maghiarilor niciodata nu ni s-a cerut opinia in legatura cu acest fapt, noi niciodata n-am fost de acord cu aceasta organizare administrativ-teritoriala. Speram ca nu va exista politician maghiar care la apropiata reorganizare teritoriala va contribui voluntar la mentinerea practicii alpicate impotriva noastra, pentru ca in mod vadit ar fi contrar intereselor maghiarilor si ar sluji politica de asimilare.
Il rog pe domnul deputat, presedintii CJ ale celor trei judete, sa ia in considerare ca printre interesele specific regionale ale Scaunului Mures recunoasterea acesteia ca una dintre scaunele secuiesti si s-o considere ca parte componenta a Tinutului Secuiesc.

La apropiata reforma administrativa din Romania trebuie infiintat Tinutul Secuiesc autonom, pe baza proiectului de lege aprobat de CNS, care astazi poate fi considerata singura garantie reala a dainuirii secuimii.
As vrea sa va amintesc ca mai mult de 200.000 de locuitori din Tinutul Secuiesc si-au exprimat aceasta dorinta prin referendum si mai mult de 30 de Consilii Locale s-au obligat la organizarea referendumului".

citynews.ro – 24 martie 2009