Consiliul Național Secuiesc a informat publicul pe 31 august că în zilele de 19 și 20 septembrie va parcurge traseul pe care secuii din comuna Ghindari l-au făcut cu căruțe sub conducerea lui Zoltán Márton, regretatul primar al comunei, între 25 și 27 octombrie 2013, mobilizând locuitorii satelor aflate departe de drumurile naţionale pentru a participa la Marele Marş al Secuilor.

L-am întrebat pe preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, după estimările lor, câte persoane vor participa la acest eveniment? De ce s-a renunțat la formatul cu căruțe?

Trebuie să încep prin a spune că există o diferență între marșul din 2013 și cel actual, deoarece atunci oamenii din Ghindari au venit la Marele Marș al Secuilor și i-au mobilizat, totodată, şi pe ceilalţi să participe la acest marş. Acum nu are loc un mare marş şi nu mobilizăm pe nimeni. Nu acesta este scopul marşului de-acum. Pe baza experienței acumulate la acea vreme, știm că o parte considerabilă din aceste sate sunt depopulate, se confruntă cu probleme demografice și ne-a atras atenţia situația acestor sate. În august 2012 – cu un an înainte de acest marş – am adoptat motivarea detaliată a inițiativei noastre cetăţeneşti, motivare care de fapt a pornit de la situația economică a Ţinutului Secuiesc. Ceea ce am văzut şi constatat pe parcursul acestui marş a fost complet în concordanță cu datele statistice. Am văzut și am constatat care este destinul satelor secuiești depopulate. De atunci au trecut aproape zece ani, iar între timp am dus-o la succes inițiativa noastră cetăţenească şi, în pofida obstacolelor legislative, am reuşit să înregistrăm la Bruxelles şi am strâns peste un milion două sute de mii de semnături pentru susţinerea iniţiativei. Următorul pas este să o înaintăm Comisiei Europene, dar din moment ce actuala președinte a comisiei, Ursula von der Layen, și unul dintre vicepreședinții ei este Frans Timmermans, nu trebuie, nu merită să o înaintăm, deoarece tot în această formaţiune a fost respinsă şi cealaltă iniţiativă, Minority SafePack, care tot din Transilvania a pornit. Am observat și am învăţat, totodată, că unul dintre argumentele invocate de Comisie la respingerea iniţiativei Minority SafePack a fost acela că în ultima perioadă Comisia Europeană a adoptat mai multe măsuri care au făcut ca inițiativa cetățenească să numai fie justificabilă. Prin urmare, trebuie să ne pregătim înainte să depunem din nou iniţiativa noastră la Bruxelles pentru a ne actualiza cunoștințele și a construi un sistem de argumente susținut cu date. Așadar, colectăm date, vorbim cu oamenii, parcurgem acest traseu de 150 de kilometri, trecem prin aceste sate, îi ascultăm pe oameni, ne întâlnim cu mai mulți primari, pastori şi, de fapt, ei ne spun cum trăiesc. Acesta este scopul marşului din aceste zile.

La remarca noastră că potrivit unei hărţi de finanţare, publicată pe site-ul Ministerului pentru Fondurile Europene, judeţele locuite de maghiari nu prea stau bine la capitolul accesării fondurilor euroepene (judeţele Harghita, Covasna şi Mureş au accesat împreună mai puţine fonduri europene decât judeţele Cluj, Timiş şi Bacău, fiecare în parte, iar judeţul Covasna se află printre ultimele locuri, respectiv pe locul 2) şi ce anume îi împiedică pe maghiarii din judeţele respective să aplice pentru a primi fonduri europene, preşedintele CNS a precizat:

Este absolut clar că dezvoltarea unei regiuni începe cu dezvoltarea infrastructurii. Dacă într-un sat nu se poate ajunge cu maşina, oamenii părăsesc acel sat. Îl părăsesc chiar dacă acolo este bogăție: sunt terenuri și păduri. Aceste probleme trebuie chiar şi noi înşine să le conștientizăm și să sensibilizăm instituțiile Uniunii Europene de faptul că acești oameni trebuie ajutați ca ei să dezvolte Europa acolo unde s-au născut, unde își au casele, proprietățile, terenurile și pădurile. Deoarece esența tezei de bază a politicii de coeziune este tocmai dezvoltarea armonioasă a Europei. Acesta este scopul marşului. Trebuie luate măsuri, este important să revizuim situația. Cred că am reușit să dovedim că știm să ne luptăm cu dreptul comunitar atunci când vine vorba de promovarea intereselor. Toată lumea știe că această inițiativă în sine nu s-a încheiat, trebuie continuată și depunem eforturi în acest sens.

Dat fiind faptul că un reprezentant al CNS a fost prezent la Barcelona, la demonstrația din 11 septembrie, cu prilejul aniversării a 5 ani de la referendumul pentru independență din 2017, l-am întrebat pe Balázs Izsák dacă vor participa la marşul din 19-20 septembrie şi reprezentanții catalani?

Nu participă, deoarece nu este o mișcare festivă. Reprezentanții catalani, basci, flamanzi veneau pe 10 martie, de Ziua Libertății Secuieşti, şi țineau și discursuri, așa cum mergem și noi la evenimentele lor festive. Mai precis, noi în 2012, în urmă cu exact zece ani, am fost la marea lor demonstraţie din Barcelona. 11 septembrie este sărbătoarea națională a Cataloniei, iar anul acesta ne-a reprezentat Attila Dabis, reprezentantul pentru afaceri externe al Consiliului Național Secuiesc. Aș dori să subliniez că unul dintre subiecte a fost inițiativa cetățenească a CNS, iar Attila Dabis ne-a informat că și catalanii sunt nemulțumiți de repartizarea fondurilor UE.

La întrebarea, în ce măsură a fost afectată activitatea CNS de război, de criza economică, dacă nivelul donaţiilor/finanţărilor au suferit o diminuare, respectiv dacă au crescut cheltuielile, adică cum se descurcă în general Consiliul Naţional Secuiesc într-o perioadă dificilă pentru organizaţiile societăţiilor civile, Balázs Izsák a subliniat:

Nici noi nu suntem într-o situație ușoară, dar dacă aceste probleme au fost aduse în discuție, începând cu epidemia și continuând cu războiul și inflația, atunci trebuie să precizez că un politician de partid poate fi interesat de modul în care evoluează prioritățile. Noi nu suntem politicieni de partid. Consiliul Naţional Secuiesc este un organism public reprezentativ, noi reprezentăm invariabil ceea ce îşi doresc secuii, iar acest lucru nu se schimbă, niciun eveniment din lume nu poate influenţa acest lucru. Dorința de libertate a secuilor nu s-a schimbat, iar dacă voința comunității rămâne neschimbată, noi, ca organism public reprezentativ, reprezentăm ceea ce își doresc secuii. Între timp, ascultăm ce spun politicienii, ce anume trebuie prioritizat – să facă, asta este treaba lor. Noi nu suntem politicieni de partid.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna

19 septembrie 2022