Székely Nemzeti Tanács

hu zaszloengl zaszloro zaszlo

  • Székelyföldért megmozgatjuk Európát - Polgári kezdeményezés a nemzeti régiókért
  • Székelyföldért megmozgatjuk Európát - Polgári kezdeményezés a nemzeti régiókért

- Nyílt levél a székely önkormányzatokhoz -

Az elmúlt években Székelyföld közössége többször kifejezte akaratát, hogy legfontosabb nemzetpolitikai törekvését a demokrácia legmagasabb szintű intézményének gyakorlásával, népszavazással erősítse meg. A Székely Nemzeti Tanács több alkalommal szorgalmazta, írjanak ki helyi népszavazást Székelyföld autonómiájáról. Ennek jegyében megszervezte és lebonyolította azt a népszavazást, amely során 210.000 székelyföldi polgár (a válaszadók 99%-a) mondott igent az autonómiára. Legutóbb Hargita és Kovászna megye önkormányzati testülete fogadott el egy népszavazásra vonatkozó határozatot, ám a kormánybiztosok megakadályozták a döntések végrehajtását. Mindez annak ellenére, hogy a népszavazás intézményének alkalmazását minden, Románia által is elfogadott nemzetközi egyezmény szorgalmazza, sőt, kötelezővé teszi.

 

Most Románia közigazgatási átszervezésének időszakában még hangsúlyosabban érvényesítenünk kell az Európai Unióban széles körben alkalmazott elvet, miszerint egy (közigazgatási hatáskörökkel is felruházott) régiót nem kijelölni, hanem elismerni kell. Egy ország bármilyen közigazgatási átalakítását elsősorban a lakosság hosszú távú érdekeinek, a demokrácia elveinek és az adott ország nemzetközi kötelezettségeinek figyelembevételével kell végrehajtani. Egy közigazgatási egység hatékony működésének fontos feltétele, hogy ne pillanatnyi politikai konjunktúra mentén alakítsák ki határait, szerkezetét, határozzák meg hatásköreit, hanem az illető régióra jellemző természeti, társadalmi és kulturális ismérvek, a régióban élő közösségek hagyományainak legmesszemenőbb figyelembe vételével.

 

A Székely Nemzeti Tanács ezúttal kéri fel Székelyföld százötvenhárom önkormányzatát, hogy a fenti elvek figyelembevételével, jelen nyílt levélhez csatolt határozattervezetet elfogadva egységesen nyilvánítsa ki az általa képviselt közösség autonómia iránti igényét, és tegye láthatóvá a nagyvilág számára, amit a prefektusi önkény a népszavazások meggátolásával el akar rejteni: a székely falvak és városok egységes akarattal egyetlen, de különálló közigazgatási egységbe akarnak tartozni. Ez a közigazgatási egység viselje a Székelyföld nevet, egy szerves törvény szavatolja számára az autonómiát, és területén az állam nyelve mellett legyen hivatalos nyelv a magyar.

 

 

 

Marosvásárhely, 2014. február 12.

Izsák Balázs

A Székely Nemzeti Tanács elnöke

 

 

***

 

Indoklás

Egy önkormányzat számára a legtermészetesebb dolog, hogy az adott közösség akaratának és érdekeinek megfelelõen intézze a település dolgait. Éppen ezért nem csak törvényes, de teljes mértékben logikus is, hogy sarkalatos ügyekben helyi népszavazást írjon ki, azért, hogy lehetõséget adjon a közösségnek arra, hogy részt vegyen a döntéshozatalban.

Egy ilyen sarkalatos kérdés Székelyföld státusa és jövõje, azé a régióé, aminek hagyományos módon része _____________ is. Ezért írt ki az elmúlt években a község/város önkormányzata is ezzel kapcsolatos helyi népszavazást. Sajnálatos módon ennek a megtartását a prefektus megakadályozta. Ezek után arra kértem meg a képviselõtestület tagjait, hogy minél szélesebb körben konzultálják õk maguk a község lakóit errõl a témáról. A beérkezett véleményeket összesítve született meg az a Petíció, amit azért terjesztek most a község/város legitim módon megválasztott képviselõi elé, hogy azt szavazatukkal megerõsítsék.
_______________, 2014.___.__.
Kezdeményezõ: ___________________, polgármester

 

Aláírás: _______________________

 

 

 

Expunere de motive

Pentru un consiliul local este mai mult decât natural, sã adopte hotãrâri având în vedere în primul rând dorintele si interesele comunitãtii locale. De aceea este nu numai legal, dar perfect logic, ca în chestiuni de o importantã majorã sã initieze referendum local, astfel ca sã acorde posibilitate comunitãtii locale sã se implice în luarea decizilor.
O astfel de problemã majorã este statutul si viitorul Tinutului Secuiesc, regiune din care face parte în mod traditional comuna/orasul ______________. De aceea consiliul local ______________ a initiat de douã ori în anii care au trecut referendum local pe aceastã temã. Regretabil, acestea au fost practic împiedicate de prefectul judetului Harghita. De aceea am solicitat membrilor consiliului local, sã consulte într-o scalã cât mai largã populatia comunei pe aceastã temã. Din sintetizarea pãrerilor populatiei a reiesit Petitia anexatã, pe care-l pun în fata alesilor legitimi ai comunitãtii, ca sã-l confirme prin votul lor.

________________, la ___ ___ 2014

Initiator: ___________________, primar

 

_________________
semnãtura

 

 

ROMÂNIA
JUDETUL ______________
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI/ORASULUI ___________________

 

HOTÃRÂREA Nr. _______/2014

privind unele mãsuri privind apãrarea unor interese legitime ale locuitorilor din comuna/orasul ___________________________

Consiliul local al comunei/orasului________________, întrunit la data de ___ ___ 2014
- Având în vedere Expunerea de motive cu nr. _______/2014 al primarului __________________ si Raportul de specialitate nr. _________/2014 al Serviciului juridic;
- Tinând cont de concluziile raportului Comisiei Prezidentiale de Analizã a Regimului Politic si Constitutional din România (Raportul Stanomir);
- Tinând cont de faptul, cã Art. 11 din Recomandarea nr. 1201/1993 al APCE prevede, cã "În acele regiuni, unde persoanele apartinând unei minoritãti nationale formeazã o majoritate, acestia au dreptul, ca - în consens cu legislatia tãrii - sã formeze organe ale administratiei publice locale autonome, sau sã beneficieze de un statut special, corespunzãtor situatiei lor istorice si teritoriale specifice";
- Având în vedere faptul, cã România s-a angajat unilateral la respectarea recomandãrilor APCE, si a afirmat în repetate rânduri, cã politica sa fatã de minoritãti se bazeazã pe recomandarea amintitã mai sus;
- Având în vedere faptul, cã 210.000 persoane, peste 99% dintre participantii la referendumul organizat în 2007-2008 inclusiv în comuna/orasul ________________ s-au pronuntat pentru crearea unei regiuni autonome, care sã cuprindã toate localitãtile locuite în majoritate de secui;
- Având în vedere cã pe baza obligatiilor internationale ale României se impune mentinerea principiului prevãzut de art. 3 a Legii 2/1968, conform cãreia „Judetul este alcãtuit din orase si comune - unitãti de bazã ale organizãrii administrativ-teritoriale a tãrii - în functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legãturile culturale si traditionale ale populatiei.”

Luând în considerare avizul favorabil al comisiei de specialitate Juridicã – constituite din cadrul Consiliului Local ____________
Tinând cont de prevederile O.G. nr.27/2002, privind reglementarea activitãtii de solutionare a petitiilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,
În conformitate cu prevederile art.2 aliniat (1) si art. 3, aliniat (1) si (2) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publicã localã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;
În temeiul prevederilor art. 36 alineatul (1), coroborat cu articolul 45 alineatul (1) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publicã localã, republicatã,

 

HOTÃRÃSTE:

 

Art. 1. (1) Adoptã Petitia adresatã Parlamentului si Guvernului României, care se gãseste în Anexa la prezenta hotãrâre.
(2) Încredinteazã primarul comunei/orasului __________________, sã transmitã Petitia institutiilor si organelor enumerate în Art. 3 si sã-l sustinã în fata lor.
` Art. 2. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotãrâri se încredinteazã primarul comunei/orasului _______________.
Art. 3. Prezenta hotãrâre se comunicã Institutiei Prefectului Judetului _________________, Comitetului Regiunilor din UE, Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, Congresului Autoritãtilor Locale si Regionale al Consiliului Europei (CALRCE), precum si Consiliului Drepturilor Omului, din cadrul ONU.

____________________, la ___ ___ 2014


PREªEDINTELE CONTRASEMNEAZÃ
ªEDINTEI SECRETARUL COMUNEI/ORASULUI ______________,

 

 

_____________________________ ______________________

 

 

***

 

Consiliul local _________________ Anexa la HCL nr. ___/2014

Cãtre
Parlamentul si guvernul României

Orice reformã administrativã dintr-o tarã trebuie sã se realizeze în primul rând având în vedere interesele pe termen lung ale populatiei, respectarea principiilor democratiei si ale angajamentelor internationale ale tãrii respective. La delimitarea unitãtilor administrativ-teritoriale se va tine cont în mod obligatoriu de vointa populatiei din unitatea respectivã. Un astfel de proces trebuie sã fie bazat pe un studiu elaborat de specialisti, cu excluderea intereselor politice de moment. Un astfel de studiu a fost elaborat în România de o comisie de experti, având în frunte pe profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir. (RAPORT al Comisiei Prezidentiale de Analizã a Regimului Politic si Constitutional din România) Raportul acordã o atentie specialã teritoriilor locuite de minoritãti nationale, care necesitã tratament special, în prisma unor conventii internationale ratificate de România, afirmând:
„Orice efort de reorganizare administrativã este obligatoriu sã ia în considerare dimensiunile care tin de protectia minoritãtilor nationale. ªi ceasta cu atât mai mult cu cât este important ca acest efort sã conducã la efecte secundare de naturã sã afecteze identitatea acestor minoritãti nationale: este vorba de un punct foarte sensibil al oricãrei reforme administrative, fiindcã aceastã realitate a caracterizat reorganizãrile administrative precedente. Din acest punct de vedere, unele acte normative internationale trebuie luate în considerare:
- Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, ratificatã de cãtre România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective si principii), stabileste cã„în ceea ce priveste limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite si în functie de situatia fiecãrei limbi, pãrtile îsi întemeiazã politica, legislatia si practica pe urmãtoarele obiective si principii: ... b) respectarea ariei geografice a fiecãrei limbi regionale sau minoritare, în as a fel încât diviziunile administrative existente ori noi sã nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare."
- de asemenea, conform art. 16 din Conventia cadru pentru protectia minoritãtilor nationale, ratificatã prin Legea nr. 33/1995, „pãrtile se vor abtine sã ia mãsuri care, modificând proportiile populatiei din arii locuite de persoane apartinând minoritãtilor nationale, sunt îndreptate împotriva drepturilor si libertãtilor decurgând din principiile în scrise în prezenta conventie-cadru".
- o problemã specificã este ridicatã de art. 5 din Carta europeanã a autonomiei locale, ratificatã prin Legea nr. 199/1997, care reglementeazã protectia limitelor teritoriale ale unitãtilor administrativ-teritoriale, si conform cãreia „pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitãtile locale în cauzã trebuie sã fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite"etc.
În concluzie, trasarea limitelor noilor regiuni trebuie efectuatã cu respectarea acestor principii, care ar trebui reluate în textul legii fundamentale, în articolul care va reglementa organizarea administrativ-teritorialã.„
Articolul 11. din Recomandarea 1201/1993 a Adunãrii Parlamentare al Consiliului Europei stipuleazã, cã „în acele regiuni, unde persoanele care apartin unei minoritãti nationale formeazã majoritatea, acestia au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordantã cu situatia lor istoricã sau teritorialã specificã”.
În cazul Rezolutiei 1334/2003 a Adunãrii Parlamentare al Consiliului Europei însusi titlul precizeazã, cã regiunile autonome din Europa sunt exemple pozitive în solutionarea conflictelor. Articolul 12 din aceastã recomandare stipuleazã, cã faptul cã un stat este unitar nu vine în contradictie cu existenta pe teritoriul lui a unor regiuni autonome, iar articolul 16 vorbeste despre necesitatea, ca statul sã trateze cu întelegere dacã o comunitate etnicã cu traditii istorice solicitã autodeterminare.
Cu ocazia aderãrii la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral, sã respecte aceste recomandãri, iar de atunci a afirmat de foarte multe ori, cã politica sa fatã de minoritãti se bazeazã pe principiile europene.
Cu ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, premierul Victor Ponta a promis, cã la regionalizarea tãrii se vor respecta toate angajamentele internationale ale României.
Cu toate acestea, România nu a pus în practicã nimic din aceste principii, ba mai mult, cu ocazia procedurii legislative legate de proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ al parlamentului, dând o interpretare abuzivã si de rea credintã articolului 12 din recomandarea 1201, l-a folosit aceasta drept argument tocmai împotriva drepturilor colective.
Cei peste 23 de ani care au trecut din decembrie 1989 au demonstrat, cã aceste probleme ale poporului secuiesc nu se pot rezolva la nivelul statului. Din 1993, formatiunile politice maghiare din România au depus eforturi considerabile, pentru ca în cadrul statului sã înceapã o dezbatere deschisã si la obiect despre autonomie. Multumit acestor eforturi, deja se poate vorbi în public, obiectiv si fãrã patimi despre acest subiect. Un fapt deosebit de important este acela, cã în 2007-2008 s-a organizat un referendum în Tinutul Secuiesc, al cãrui rezultat este extrem de clar: 210.000 de persoane (peste 99% dintre cei care au participat) s-au pronuntat în favoarea autonomiei Tinutului Secuiesc. Într-o democratie doleantele poporului sunt respectate, asa ar trebui sã procedeze si autoritãtile din România.
În privinta suportului extern însã situatie este mai putin fericitã. Guvernul si parlamentul de la Bucuresti - prin diferite metode - au reusit mereu sã creeze impresia falsã, cã procedeazã în mod democratic, respectând vointa poporului secuiesc. Ar fi deci un pas extrem de important, dacã autoritãtile locale din Tinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la asa zisa rezolvare a problemelor minoritãtilor nationale din România, respectiv cu privire la preconizata regionalizare a tãrii, care în forma propusã de guvern ar avea consecinte deosebit de nefaste pentru Tinutul Secuiesc, si ar formula chiar ei doleanta comunitãtilor pe care le reprezintã. Din aceste motive, ca reprezentanti ai comunei/orasului/municipiului ________________ adoptãm prezenta

Petitie
prin care:
- Solicitãm Parlamentului si Guvernului României, sã respecte toate angajamentele internationale ale României, în domeniul protectiei minoritãtile nationale.
(2) În acest sens solicitãm cu precãdere respectarea principiilor continute în Art. 11 din Recomandarea 1201/1993 si Art. 12 si Art. 16 din Recomandarea 1334/2003 ale Adunãrii Parlamentare al Consiliului Europei, respectiv Carta Europeanã a Limbilor Regionale sau Minoritare.
- Solicitãm, ca sã se creeze o regiune administrativã a României, care sã fie denumitã Tinutul Secuiesc, si care sã cuprindã toate localitãtile din anexa la prezentul memorandum si numai aceste localitãti.
- Solicitãm un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat parlamentului României.
- Solicitãm ca delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni sã se realizeze prin referendum local. .
- Solicitãm, ca în acele unitãti teritorial-administrative în care ponderea unei minoritãti nationale depãseste 10%, limba acesteia sã fie recunoscutã ca si limbã oficialã în unitãtile teritorial-administrative respective, având acelasi statut cu limba oficialã a statului.
_______________________, la ___ ___ 2014
În numele Consiliului Local _______________
Presedinte de sedintã: ____________________

 

Semnãtura: _______________________

 

 


Anexa

 

nr.

 

 

 

Denumirea comunei (oraºului)

 

Denumirea in limba maghiarã

 

Scaunul

(subdiviziuni adminstrativ-teritoriale ale Ţinutului Secuiesc)

Judetul

 

Anexa

nr.

 

Denumirea comunei (oraºului)

 

Denumirea in limba maghiarã

 

Scaunul

(subdiviziuni adminstrativ-teritoriale ale Ţinutului Secuiesc)

Judetul

 

1

ACATARI

ÁKOSFALVA

Mures

Mures

2

AITA MARE

NAGYAJTA

Miclosoara-Bradut

Covasna

3

APATA

APÁCA

Miclosoara-Bradut

Brasov

4

ARCUS

ÁRKOS

Sepsi

Covasna

5

ATID

ETÉD

Odorhei

Harghita

6

AVRAMESTI

SZENTÁBRAHÁM

Odorhei

Harghita

7

BAILE TUSNAD

TUSNÁDFÜRDŐ VÁROS

Ciuc

Harghita

8

BALAN

BALÁNBÁNYA VÁROS

Ciuc

Harghita

9

BALAUSER

BALAVÁSÁR

Mures

Mures

10

BAND

MEZŐBÁND

Mures

Mures

11

BARAOLT

BARÓT VÁROS

Miclosoara-Bradut

Covasna

12

BATANI

NAGYBACON

Miclosoara-Bradut

Covasna

13

BELIN

BÖLÖN

Miclosoara-Bradut

Covasna

14

BERENI

SZÉKELYBERE

Mures

Mures

15

BILBOR

BÉLBOR

Gheorgheni

Harghita

16

BIXAD

SEPSIBÜKSZÁD

Sepsi

Covasna

17

BODOC

SEPSIBODOK

Sepsi

Covasna

18

BOROSNEU MARE

NAGYBOROSNYÓ

Orbai

Covasna

19

BORSEC

BORSZÉK VÁROS

Gheorgheni

Harghita

20

BRADESTI

FENYÉD

Odorhei

Harghita

21

BRADUT

BARDÓC

Miclosoara-Bradut

Covasna

22

BRATES

BARÁTOS

Orbai

Covasna

23

BREAZA

BERESZTELKE

Mures

Mures

24

BRETCU

BERECK

Kézdi

Covasna

25

CAPALNITA

KÁPOLNÁSFALU

Odorhei

Harghita

26

CARTA

CSÍKKARCFALVA

Ciuc

Harghita

27

CATA

KACA

Odorhei

Brasov

28

CATALINA

SZENTKATOLNA

Kézdi

Covasna

29

CERNAT

CSERNÁTON

Kézdi

Covasna

30

CEUASU DE CAMPIE

MEZŐCSÁVÁS

Mures

Mures

31

CHIBED

KIBÉD

Mures

Mures

32

CHICHIS

KÖKÖS

Sepsi

Covasna

33

CICEU

CSÍKCSICSÓ

Ciuc

Harghita

34

CIUCSANGEORGIU

CSÍKSZENTGYÖRGY

Ciuc

Harghita

35

CIUMANI

GYERGYÓCSOMAFALVA

Gheorgheni

Harghita

36

COMANDAU

KOMMANDÓ

Orbai

Covasna

37

CORBU

GYERGYÓHOLLÓ

Gheorgheni

Harghita

38

CORUNCA

KORONKA

Mures

Mures

39

CORUND

KOROND

Odorhei

Harghita

40

COVASNA

KOVÁSZNA VÁROS

Orbai

Covasna

41

COZMENI

CSÍKKOZMÁS

Ciuc

Harghita

42

CRACIUNESTI

NYÁRÁDKARÁCSON

Mures

Mures

43

CRISTESTI

MAROSKERESZTÚR

Mures

Mures

44

CRISTURU SECUIESC

SZÉKELYKERESZTÚR VÁROS

Odorhei

Harghita

45

DALNIC

DÁLNOK

Kézdi

Covasna

46

DANESTI

CSÍKDÁNFALVA

Ciuc

Harghita

47

DARJIU

SZÉKELYDERZS

Odorhei

Harghita

48

DEALU

OROSZHEGY

Odorhei

Harghita

49

DITRAU

DITRÓ

Gheorgheni

Harghita

50

EREMITU

NYÁRÁDREMETE

Mures

Mures

51

ERNEI

NAGYERNYE

Mures

Mures

52

ESTELNIC

ESZTELNEK

Kézdi

Covasna

53

FANTANELE

GYULAKUTA

Mures

Mures

54

FELICIENI

FELSŐBOLDOGFALVA

Odorhei

Harghita

55

FRUMOASA

CSÍKSZÉPVÍZ

Ciuc

Harghita

56

GALAUTAS

GALÓCÁS

Gheorgheni

Harghita

57

GALESTI

NYÁRÁDGÁLFALVA

Mures

Mures

58

GHELINTA

GELENCE

Kézdi

Covasna

59

GHEORGHE DOJA

LUKAFALVA

Mures

Mures

60

GHEORGHENI

GYERGYÓSZENTMIKLÓS

Gheorgheni

Harghita

61

GHIDFALAU

GIDÓFALVA

Sepsi

Covasna

62

GHIMES-FAGET

GYIMESBÜKK

Ciuc

Bacau

63

GHINDARI

MAKFALVA

Mures

Mures

64

GLODENI

SÁRPATAK

Mures

Mures

65

GORNESTI

GERNYESZEG

Mures

Mures

66

HAGHIG

HIDVÉG

Sepsi

Covasna

67

HODOSA

SZÉKELYHODOS

Mures

Mures

68

HOMOROD

HOMORÓD

Odorhei

Brasov

69

ILIENI

ILLYEFALVA

Sepsi

Covasna

70

IZVORU MURESULUI

MAROSFŐ

Gheorgheni

Harghita

71

JOSENI

GYERGYÓALFALU

Gheorgheni

Harghita

72

LAZAREA

GYERGYÓSZÁRHEGY

Gheorgheni

Harghita

73

LELICENI

CSÍKSZENTLÉLEK

Ciuc

Harghita

74

LEMNIA

LEMHÉNY

Kézdi

Covasna

75

LIVEZENI

JEDD

Mures

Mures

76

LUETA

LÖVÉTE

Odorhei

Harghita

77

LUNCA DE JOS

GYIMESKÖZÉPLOK

Ciuc

Harghita

78

LUNCA DE SUS

GYIMESFELSŐLOK

Ciuc

Harghita

79

LUPENI

FARKASLAKA

Odorhei

Harghita

80

MADARAS

MEZŐMADARAS

Mures

Mures

81

MADARAS

CSÍKMADARAS

Ciuc

Harghita

82

MAGHERANI

NYÁRÁDMAGYARÓS

Mures

Mures

83

MALNAS

MÁLNÁS

Sepsi

Covasna

84

MARTINIS

HOMORÓDSZENTMÁRTON

Odorhei

Harghita

85

MERENI

KÉZDIALMÁS

Kézdi

Covasna

86

MERESTI

HOMORÓDALMÁS

Odorhei

Harghita

87

MICFALAU

MIKÓÚJFALU

Sepsi

Covasna

88

MIERCUREA CIUC

CSÍKSZEREDA

Ciuc

Harghita

89

MIERCUREA NIRAJULUI

NYÁRÁDSZEREDA

Mures

Mures

90

MIHAILENI

CSÍKSZENTMIHÁLY

Ciuc

Harghita

91

MOACSA

MAKSA

Kézdi

Covasna

92

MUGENI

BÖGÖZ

Odorhei

Harghita

93

NEAUA

HAVAD

Mures

Mures

94

OCLAND

OKLÁND

Odorhei

Harghita

95

ODORHEIU SECUIESC

SZÉKELYUDVARHELY

Odorhei

Harghita

96

OJDULA

OZSDOLA

Kézdi

Covasna

97

ORMENIS

ÜRMÖS

Miclosoara-Bradut

Brasov

98

OZUN

UZON

Sepsi

Covasna

99

PANET

MEZŐPANIT

Mures

Mures

100

PASARENI

BACKAMADARAS

Mures

Mures

101

PAULENI-CIUC

CSÍKPÁLFALVA

Ciuc

Harghita

102

PLAIESII DE JOS

KÁSZONALTÍZ

Ciuc

Harghita

103

POIAN

KÉZDISZENTKERESZT

Kézdi

Covasna

104

PORUMBENII MARI

NAGYGALAMBFALVA

Odorhei

Harghita

105

PRAID

PARAJD

Odorhei

Harghita

106

RACOS

ALSÓRÁKOS

Miclosoara-Bradut

Brasov

107

RACU

CSÍKRÁKOS

Ciuc

Harghita

108

RECI (Reti)

RÉTY

Sepsi

Covasna

109

REMETEA

GYERGYÓREMETE

Gheorgheni

Harghita

110

SACEL

SZÉKELYANDRÁSFALVA

Odorhei

Harghita

111

SANCRAIENI

CSÍKSZENTKIRÁLY

Ciuc

Harghita

112

SANCRAIU DE MURES

MAROSSZENTKIRÁLY

Mures

Mures

113

SANDOMINIC

CSÍKSZENTDOMOKOS

Ciuc

Harghita

114

SANGEORGIU DE PADURE

ERDŐSZENTGYÖRGY

Mures

Mures

115

SANGOERGIU DE MURES

MAROSSZENTGYÖRGY

Mures

Mures

116

SANMARTIN

CSÍKSZENTMÁRTON

Ciuc

Harghita

117

SANSIMION

CSÍKSZENTSIMON

Ciuc

Harghita

118

SANTANA DE MURES

MAROSSZENTANNA

Mures

Mures

119

SANTIMBRU

CSÍKSZENTIMRE

Ciuc

Harghita

120

SANZIENI

KÉZDISZENTLÉLEK

Kézdi

Covasna

121

SARATENI

SÁVÁRAD

Mures

Mures

122

SARMAS

SALAMÁS

Gheorgheni

Harghita

123

SATU MARE

MÁRÉFALVA

Odorhei

Harghita

124

SECUIENI

ÚJSZÉKELY

Odorhei

Harghita

125

SFANTU GHEORGHE

SEPSISZENTGYÖRGY

Sepsi

Covasna

126

SICULENI

CSÍKMADÉFALVA

Ciuc

Harghita

127

SIMONESTI

SIMÉNFALVA

Odorhei

Harghita

128

SINCAI

MEZÕSÁMSOND

Mures

Mures

129

SOVATA

SZOVÁTA

Mures

Mures

130

STANCENI

GÖDEMESTERHÁZA

Ciuc

Harghita

131

SUBCETATE

GYERGYÓVÁRHEGY

Gheorgheni

Harghita

132

SUSENI

GYERGYÓÚJFALU

Gheorgheni

Harghita

133

TARGU - MURES

MAROSVÁSÁRHELY

Mures

Mures

134

TARGU SECUIESC

KÉZDIVÁSÁRHELY

Kézdi

Covasna

135

TOMESTI

CSÍKSZENTTAMÁS

Ciuc

Harghita

136

TOPLITA

MAROSHÉVÍZ

Gheorgheni

Harghita

137

TULGHES

GYERGYÓTÖLGYES

Gheorgheni

Harghita

138

TURIA

TORJA

Kézdi

Covasna

139

TUSNAD SAT

TUSNÁD FALU

Ciuc

Harghita

140

ULIES

KÁNYÁD

Odorhei

Harghita

141

UNGHENI

NYÁRÁSTŐ

Mures

Mures

142

VALCELE

ELŐPATAK

Sepsi

Covasna

143

VALEA CRISULUI

SEPSIKŐRÖSPATAK

Sepsi

Covasna

144

VARGATA

CSIKFALVA

Mures

Mures

145

VARGHIS

VARGYAS

Miclosoara-Bradut

Covasna

146

VARSAG

SZÉKELYVARSÁG

Odorhei

Harghita

147

VETCA

SZÉKELYVÉCKE

Mures

Mures

148

VLAHITA

SZENTEGYHÁZA

Odorhei

Harghita

149

VOIVODENI

VAJDASZENTIVÁNY

Mures

Mures

150

VOSLABENI

VASLÁB

Gheorgheni

Harghita

151

ZABALA

ZABOLA

Orbai

Covasna

152

ZAGON

ZÁGON

Orbai

Covasna

153

ZETEA

ZETELAKA

Odorhei

Harghita

0
0
0
s2smodern

Jelképeink

Székelység

Autonómia

Hírek

fb icon sznt

A Székely Nemzeti Tanács számlaszámai
Asociaţia Siculitas Egyesület

OTP BANK – Târgu Mureş/Marosvásárhely
LEJ: RO76 OTPV 3200 0036 0774 RO01
EUR: RO33 OTPV 3200 0036 0774 EU01
USD: RO90 OTPV 3200 0036 0774 US01
HUF: RO80 OTPV 3200 0036 0774 HU01

Itt is elküldheti adományát

Adja meg az összeget!

Webfejlesztés, karbantartás: DIGITAL STUDIO