- Nyílt levél a székely önkormányzatokhoz -

Az elmúlt években Székelyföld közössége többször kifejezte akaratát, hogy legfontosabb nemzetpolitikai törekvését a demokrácia legmagasabb szintű intézményének gyakorlásával, népszavazással erősítse meg. A Székely Nemzeti Tanács több alkalommal szorgalmazta, írjanak ki helyi népszavazást Székelyföld autonómiájáról. Ennek jegyében megszervezte és lebonyolította azt a népszavazást, amely során 210.000 székelyföldi polgár (a válaszadók 99%-a) mondott igent az autonómiára. Legutóbb Hargita és Kovászna megye önkormányzati testülete fogadott el egy népszavazásra vonatkozó határozatot, ám a kormánybiztosok megakadályozták a döntések végrehajtását. Mindez annak ellenére, hogy a népszavazás intézményének alkalmazását minden, Románia által is elfogadott nemzetközi egyezmény szorgalmazza, sőt, kötelezővé teszi.

 

Most Románia közigazgatási átszervezésének időszakában még hangsúlyosabban érvényesítenünk kell az Európai Unióban széles körben alkalmazott elvet, miszerint egy (közigazgatási hatáskörökkel is felruházott) régiót nem kijelölni, hanem elismerni kell. Egy ország bármilyen közigazgatási átalakítását elsősorban a lakosság hosszú távú érdekeinek, a demokrácia elveinek és az adott ország nemzetközi kötelezettségeinek figyelembevételével kell végrehajtani. Egy közigazgatási egység hatékony működésének fontos feltétele, hogy ne pillanatnyi politikai konjunktúra mentén alakítsák ki határait, szerkezetét, határozzák meg hatásköreit, hanem az illető régióra jellemző természeti, társadalmi és kulturális ismérvek, a régióban élő közösségek hagyományainak legmesszemenőbb figyelembe vételével.

 

A Székely Nemzeti Tanács ezúttal kéri fel Székelyföld százötvenhárom önkormányzatát, hogy a fenti elvek figyelembevételével, jelen nyílt levélhez csatolt határozattervezetet elfogadva egységesen nyilvánítsa ki az általa képviselt közösség autonómia iránti igényét, és tegye láthatóvá a nagyvilág számára, amit a prefektusi önkény a népszavazások meggátolásával el akar rejteni: a székely falvak és városok egységes akarattal egyetlen, de különálló közigazgatási egységbe akarnak tartozni. Ez a közigazgatási egység viselje a Székelyföld nevet, egy szerves törvény szavatolja számára az autonómiát, és területén az állam nyelve mellett legyen hivatalos nyelv a magyar.

 

 

 

Marosvásárhely, 2014. február 12.

Izsák Balázs

A Székely Nemzeti Tanács elnöke

 

 

***

 

Indoklás

Egy önkormányzat számára a legtermészetesebb dolog, hogy az adott közösség akaratának és érdekeinek megfelelõen intézze a település dolgait. Éppen ezért nem csak törvényes, de teljes mértékben logikus is, hogy sarkalatos ügyekben helyi népszavazást írjon ki, azért, hogy lehetõséget adjon a közösségnek arra, hogy részt vegyen a döntéshozatalban.

Egy ilyen sarkalatos kérdés Székelyföld státusa és jövõje, azé a régióé, aminek hagyományos módon része _____________ is. Ezért írt ki az elmúlt években a község/város önkormányzata is ezzel kapcsolatos helyi népszavazást. Sajnálatos módon ennek a megtartását a prefektus megakadályozta. Ezek után arra kértem meg a képviselõtestület tagjait, hogy minél szélesebb körben konzultálják õk maguk a község lakóit errõl a témáról. A beérkezett véleményeket összesítve született meg az a Petíció, amit azért terjesztek most a község/város legitim módon megválasztott képviselõi elé, hogy azt szavazatukkal megerõsítsék.
_______________, 2014.___.__.
Kezdeményezõ: ___________________, polgármester

 

Aláírás: _______________________

 

 

 

Expunere de motive

Pentru un consiliul local este mai mult decât natural, sã adopte hotãrâri având în vedere în primul rând dorintele si interesele comunitãtii locale. De aceea este nu numai legal, dar perfect logic, ca în chestiuni de o importantã majorã sã initieze referendum local, astfel ca sã acorde posibilitate comunitãtii locale sã se implice în luarea decizilor.
O astfel de problemã majorã este statutul si viitorul Tinutului Secuiesc, regiune din care face parte în mod traditional comuna/orasul ______________. De aceea consiliul local ______________ a initiat de douã ori în anii care au trecut referendum local pe aceastã temã. Regretabil, acestea au fost practic împiedicate de prefectul judetului Harghita. De aceea am solicitat membrilor consiliului local, sã consulte într-o scalã cât mai largã populatia comunei pe aceastã temã. Din sintetizarea pãrerilor populatiei a reiesit Petitia anexatã, pe care-l pun în fata alesilor legitimi ai comunitãtii, ca sã-l confirme prin votul lor.

________________, la ___ ___ 2014

Initiator: ___________________, primar

 

_________________
semnãtura

 

 

ROMÂNIA
JUDETUL ______________
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI/ORASULUI ___________________

 

HOTÃRÂREA Nr. _______/2014

privind unele mãsuri privind apãrarea unor interese legitime ale locuitorilor din comuna/orasul ___________________________

Consiliul local al comunei/orasului________________, întrunit la data de ___ ___ 2014
- Având în vedere Expunerea de motive cu nr. _______/2014 al primarului __________________ si Raportul de specialitate nr. _________/2014 al Serviciului juridic;
- Tinând cont de concluziile raportului Comisiei Prezidentiale de Analizã a Regimului Politic si Constitutional din România (Raportul Stanomir);
- Tinând cont de faptul, cã Art. 11 din Recomandarea nr. 1201/1993 al APCE prevede, cã "În acele regiuni, unde persoanele apartinând unei minoritãti nationale formeazã o majoritate, acestia au dreptul, ca - în consens cu legislatia tãrii - sã formeze organe ale administratiei publice locale autonome, sau sã beneficieze de un statut special, corespunzãtor situatiei lor istorice si teritoriale specifice";
- Având în vedere faptul, cã România s-a angajat unilateral la respectarea recomandãrilor APCE, si a afirmat în repetate rânduri, cã politica sa fatã de minoritãti se bazeazã pe recomandarea amintitã mai sus;
- Având în vedere faptul, cã 210.000 persoane, peste 99% dintre participantii la referendumul organizat în 2007-2008 inclusiv în comuna/orasul ________________ s-au pronuntat pentru crearea unei regiuni autonome, care sã cuprindã toate localitãtile locuite în majoritate de secui;
- Având în vedere cã pe baza obligatiilor internationale ale României se impune mentinerea principiului prevãzut de art. 3 a Legii 2/1968, conform cãreia „Judetul este alcãtuit din orase si comune - unitãti de bazã ale organizãrii administrativ-teritoriale a tãrii - în functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legãturile culturale si traditionale ale populatiei.”

Luând în considerare avizul favorabil al comisiei de specialitate Juridicã – constituite din cadrul Consiliului Local ____________
Tinând cont de prevederile O.G. nr.27/2002, privind reglementarea activitãtii de solutionare a petitiilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,
În conformitate cu prevederile art.2 aliniat (1) si art. 3, aliniat (1) si (2) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publicã localã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;
În temeiul prevederilor art. 36 alineatul (1), coroborat cu articolul 45 alineatul (1) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publicã localã, republicatã,

 

HOTÃRÃSTE:

 

Art. 1. (1) Adoptã Petitia adresatã Parlamentului si Guvernului României, care se gãseste în Anexa la prezenta hotãrâre.
(2) Încredinteazã primarul comunei/orasului __________________, sã transmitã Petitia institutiilor si organelor enumerate în Art. 3 si sã-l sustinã în fata lor.
` Art. 2. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotãrâri se încredinteazã primarul comunei/orasului _______________.
Art. 3. Prezenta hotãrâre se comunicã Institutiei Prefectului Judetului _________________, Comitetului Regiunilor din UE, Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, Congresului Autoritãtilor Locale si Regionale al Consiliului Europei (CALRCE), precum si Consiliului Drepturilor Omului, din cadrul ONU.

____________________, la ___ ___ 2014

PREªEDINTELE CONTRASEMNEAZÃ
ªEDINTEI SECRETARUL COMUNEI/ORASULUI ______________,

 

 

_____________________________ ______________________

 

 

***

 

Consiliul local _________________ Anexa la HCL nr. ___/2014

Cãtre
Parlamentul si guvernul României

Orice reformã administrativã dintr-o tarã trebuie sã se realizeze în primul rând având în vedere interesele pe termen lung ale populatiei, respectarea principiilor democratiei si ale angajamentelor internationale ale tãrii respective. La delimitarea unitãtilor administrativ-teritoriale se va tine cont în mod obligatoriu de vointa populatiei din unitatea respectivã. Un astfel de proces trebuie sã fie bazat pe un studiu elaborat de specialisti, cu excluderea intereselor politice de moment. Un astfel de studiu a fost elaborat în România de o comisie de experti, având în frunte pe profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir. (RAPORT al Comisiei Prezidentiale de Analizã a Regimului Politic si Constitutional din România) Raportul acordã o atentie specialã teritoriilor locuite de minoritãti nationale, care necesitã tratament special, în prisma unor conventii internationale ratificate de România, afirmând:
„Orice efort de reorganizare administrativã este obligatoriu sã ia în considerare dimensiunile care tin de protectia minoritãtilor nationale. ªi ceasta cu atât mai mult cu cât este important ca acest efort sã conducã la efecte secundare de naturã sã afecteze identitatea acestor minoritãti nationale: este vorba de un punct foarte sensibil al oricãrei reforme administrative, fiindcã aceastã realitate a caracterizat reorganizãrile administrative precedente. Din acest punct de vedere, unele acte normative internationale trebuie luate în considerare:
- Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, ratificatã de cãtre România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective si principii), stabileste cã„în ceea ce priveste limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite si în functie de situatia fiecãrei limbi, pãrtile îsi întemeiazã politica, legislatia si practica pe urmãtoarele obiective si principii: ... b) respectarea ariei geografice a fiecãrei limbi regionale sau minoritare, în as a fel încât diviziunile administrative existente ori noi sã nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare."
- de asemenea, conform art. 16 din Conventia cadru pentru protectia minoritãtilor nationale, ratificatã prin Legea nr. 33/1995, „pãrtile se vor abtine sã ia mãsuri care, modificând proportiile populatiei din arii locuite de persoane apartinând minoritãtilor nationale, sunt îndreptate împotriva drepturilor si libertãtilor decurgând din principiile în scrise în prezenta conventie-cadru".
- o problemã specificã este ridicatã de art. 5 din Carta europeanã a autonomiei locale, ratificatã prin Legea nr. 199/1997, care reglementeazã protectia limitelor teritoriale ale unitãtilor administrativ-teritoriale, si conform cãreia „pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitãtile locale în cauzã trebuie sã fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite"etc.
În concluzie, trasarea limitelor noilor regiuni trebuie efectuatã cu respectarea acestor principii, care ar trebui reluate în textul legii fundamentale, în articolul care va reglementa organizarea administrativ-teritorialã.„
Articolul 11. din Recomandarea 1201/1993 a Adunãrii Parlamentare al Consiliului Europei stipuleazã, cã „în acele regiuni, unde persoanele care apartin unei minoritãti nationale formeazã majoritatea, acestia au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordantã cu situatia lor istoricã sau teritorialã specificã”.
În cazul Rezolutiei 1334/2003 a Adunãrii Parlamentare al Consiliului Europei însusi titlul precizeazã, cã regiunile autonome din Europa sunt exemple pozitive în solutionarea conflictelor. Articolul 12 din aceastã recomandare stipuleazã, cã faptul cã un stat este unitar nu vine în contradictie cu existenta pe teritoriul lui a unor regiuni autonome, iar articolul 16 vorbeste despre necesitatea, ca statul sã trateze cu întelegere dacã o comunitate etnicã cu traditii istorice solicitã autodeterminare.
Cu ocazia aderãrii la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral, sã respecte aceste recomandãri, iar de atunci a afirmat de foarte multe ori, cã politica sa fatã de minoritãti se bazeazã pe principiile europene.
Cu ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, premierul Victor Ponta a promis, cã la regionalizarea tãrii se vor respecta toate angajamentele internationale ale României.
Cu toate acestea, România nu a pus în practicã nimic din aceste principii, ba mai mult, cu ocazia procedurii legislative legate de proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ al parlamentului, dând o interpretare abuzivã si de rea credintã articolului 12 din recomandarea 1201, l-a folosit aceasta drept argument tocmai împotriva drepturilor colective.
Cei peste 23 de ani care au trecut din decembrie 1989 au demonstrat, cã aceste probleme ale poporului secuiesc nu se pot rezolva la nivelul statului. Din 1993, formatiunile politice maghiare din România au depus eforturi considerabile, pentru ca în cadrul statului sã înceapã o dezbatere deschisã si la obiect despre autonomie. Multumit acestor eforturi, deja se poate vorbi în public, obiectiv si fãrã patimi despre acest subiect. Un fapt deosebit de important este acela, cã în 2007-2008 s-a organizat un referendum în Tinutul Secuiesc, al cãrui rezultat este extrem de clar: 210.000 de persoane (peste 99% dintre cei care au participat) s-au pronuntat în favoarea autonomiei Tinutului Secuiesc. Într-o democratie doleantele poporului sunt respectate, asa ar trebui sã procedeze si autoritãtile din România.
În privinta suportului extern însã situatie este mai putin fericitã. Guvernul si parlamentul de la Bucuresti - prin diferite metode - au reusit mereu sã creeze impresia falsã, cã procedeazã în mod democratic, respectând vointa poporului secuiesc. Ar fi deci un pas extrem de important, dacã autoritãtile locale din Tinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la asa zisa rezolvare a problemelor minoritãtilor nationale din România, respectiv cu privire la preconizata regionalizare a tãrii, care în forma propusã de guvern ar avea consecinte deosebit de nefaste pentru Tinutul Secuiesc, si ar formula chiar ei doleanta comunitãtilor pe care le reprezintã. Din aceste motive, ca reprezentanti ai comunei/orasului/municipiului ________________ adoptãm prezenta

Petitie
prin care:
- Solicitãm Parlamentului si Guvernului României, sã respecte toate angajamentele internationale ale României, în domeniul protectiei minoritãtile nationale.
(2) În acest sens solicitãm cu precãdere respectarea principiilor continute în Art. 11 din Recomandarea 1201/1993 si Art. 12 si Art. 16 din Recomandarea 1334/2003 ale Adunãrii Parlamentare al Consiliului Europei, respectiv Carta Europeanã a Limbilor Regionale sau Minoritare.
- Solicitãm, ca sã se creeze o regiune administrativã a României, care sã fie denumitã Tinutul Secuiesc, si care sã cuprindã toate localitãtile din anexa la prezentul memorandum si numai aceste localitãti.
- Solicitãm un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat parlamentului României.
- Solicitãm ca delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni sã se realizeze prin referendum local. .
- Solicitãm, ca în acele unitãti teritorial-administrative în care ponderea unei minoritãti nationale depãseste 10%, limba acesteia sã fie recunoscutã ca si limbã oficialã în unitãtile teritorial-administrative respective, având acelasi statut cu limba oficialã a statului.
_______________________, la ___ ___ 2014
În numele Consiliului Local _______________
Presedinte de sedintã: ____________________

 

Semnãtura: _______________________

 

 

Anexa

 

nr.

 

 

 

Denumirea comunei (oraºului)

 

Denumirea in limba maghiarã

 

Scaunul

(subdiviziuni adminstrativ-teritoriale ale Ţinutului Secuiesc)

Judetul

 

Anexa

nr.	Denumirea comunei (oraºului)	Denumirea in limba maghiarã	Scaunul (subdiviziuni adminstrativ-teritoriale ale Ţinutului Secuiesc)	Judetul
1	ACATARI	ÁKOSFALVA	Mures	Mures
2	AITA MARE	NAGYAJTA	Miclosoara-Bradut	Covasna
3	APATA	APÁCA	Miclosoara-Bradut	Brasov
4	ARCUS	ÁRKOS	Sepsi	Covasna
5	ATID	ETÉD	Odorhei	Harghita
6	AVRAMESTI	SZENTÁBRAHÁM	Odorhei	Harghita
7	BAILE TUSNAD	TUSNÁDFÜRDŐ VÁROS	Ciuc	Harghita
8	BALAN	BALÁNBÁNYA VÁROS	Ciuc	Harghita
9	BALAUSER	BALAVÁSÁR	Mures	Mures
10	BAND	MEZŐBÁND	Mures	Mures
11	BARAOLT	BARÓT VÁROS	Miclosoara-Bradut	Covasna
12	BATANI	NAGYBACON	Miclosoara-Bradut	Covasna
13	BELIN	BÖLÖN	Miclosoara-Bradut	Covasna
14	BERENI	SZÉKELYBERE	Mures	Mures
15	BILBOR	BÉLBOR	Gheorgheni	Harghita
16	BIXAD	SEPSIBÜKSZÁD	Sepsi	Covasna
17	BODOC	SEPSIBODOK	Sepsi	Covasna
18	BOROSNEU MARE	NAGYBOROSNYÓ	Orbai	Covasna
19	BORSEC	BORSZÉK VÁROS	Gheorgheni	Harghita
20	BRADESTI	FENYÉD	Odorhei	Harghita
21	BRADUT	BARDÓC	Miclosoara-Bradut	Covasna
22	BRATES	BARÁTOS	Orbai	Covasna
23	BREAZA	BERESZTELKE	Mures	Mures
24	BRETCU	BERECK	Kézdi	Covasna
25	CAPALNITA	KÁPOLNÁSFALU	Odorhei	Harghita
26	CARTA	CSÍKKARCFALVA	Ciuc	Harghita
27	CATA	KACA	Odorhei	Brasov
28	CATALINA	SZENTKATOLNA	Kézdi	Covasna
29	CERNAT	CSERNÁTON	Kézdi	Covasna
30	CEUASU DE CAMPIE	MEZŐCSÁVÁS	Mures	Mures
31	CHIBED	KIBÉD	Mures	Mures
32	CHICHIS	KÖKÖS	Sepsi	Covasna
33	CICEU	CSÍKCSICSÓ	Ciuc	Harghita
34	CIUCSANGEORGIU	CSÍKSZENTGYÖRGY	Ciuc	Harghita
35	CIUMANI	GYERGYÓCSOMAFALVA	Gheorgheni	Harghita
36	COMANDAU	KOMMANDÓ	Orbai	Covasna
37	CORBU	GYERGYÓHOLLÓ	Gheorgheni	Harghita
38	CORUNCA	KORONKA	Mures	Mures
39	CORUND	KOROND	Odorhei	Harghita
40	COVASNA	KOVÁSZNA VÁROS	Orbai	Covasna
41	COZMENI	CSÍKKOZMÁS	Ciuc	Harghita
42	CRACIUNESTI	NYÁRÁDKARÁCSON	Mures	Mures
43	CRISTESTI	MAROSKERESZTÚR	Mures	Mures
44	CRISTURU SECUIESC	SZÉKELYKERESZTÚR VÁROS	Odorhei	Harghita
45	DALNIC	DÁLNOK	Kézdi	Covasna
46	DANESTI	CSÍKDÁNFALVA	Ciuc	Harghita
47	DARJIU	SZÉKELYDERZS	Odorhei	Harghita
48	DEALU	OROSZHEGY	Odorhei	Harghita
49	DITRAU	DITRÓ	Gheorgheni	Harghita
50	EREMITU	NYÁRÁDREMETE	Mures	Mures
51	ERNEI	NAGYERNYE	Mures	Mures
52	ESTELNIC	ESZTELNEK	Kézdi	Covasna
53	FANTANELE	GYULAKUTA	Mures	Mures
54	FELICIENI	FELSŐBOLDOGFALVA	Odorhei	Harghita
55	FRUMOASA	CSÍKSZÉPVÍZ	Ciuc	Harghita
56	GALAUTAS	GALÓCÁS	Gheorgheni	Harghita
57	GALESTI	NYÁRÁDGÁLFALVA	Mures	Mures
58	GHELINTA	GELENCE	Kézdi	Covasna
59	GHEORGHE DOJA	LUKAFALVA	Mures	Mures
60	GHEORGHENI	GYERGYÓSZENTMIKLÓS	Gheorgheni	Harghita
61	GHIDFALAU	GIDÓFALVA	Sepsi	Covasna
62	GHIMES-FAGET	GYIMESBÜKK	Ciuc	Bacau
63	GHINDARI	MAKFALVA	Mures	Mures
64	GLODENI	SÁRPATAK	Mures	Mures
65	GORNESTI	GERNYESZEG	Mures	Mures
66	HAGHIG	HIDVÉG	Sepsi	Covasna
67	HODOSA	SZÉKELYHODOS	Mures	Mures
68	HOMOROD	HOMORÓD	Odorhei	Brasov
69	ILIENI	ILLYEFALVA	Sepsi	Covasna
70	IZVORU MURESULUI	MAROSFŐ	Gheorgheni	Harghita
71	JOSENI	GYERGYÓALFALU	Gheorgheni	Harghita
72	LAZAREA	GYERGYÓSZÁRHEGY	Gheorgheni	Harghita
73	LELICENI	CSÍKSZENTLÉLEK	Ciuc	Harghita
74	LEMNIA	LEMHÉNY	Kézdi	Covasna
75	LIVEZENI	JEDD	Mures	Mures
76	LUETA	LÖVÉTE	Odorhei	Harghita
77	LUNCA DE JOS	GYIMESKÖZÉPLOK	Ciuc	Harghita
78	LUNCA DE SUS	GYIMESFELSŐLOK	Ciuc	Harghita
79	LUPENI	FARKASLAKA	Odorhei	Harghita
80	MADARAS	MEZŐMADARAS	Mures	Mures
81	MADARAS	CSÍKMADARAS	Ciuc	Harghita
82	MAGHERANI	NYÁRÁDMAGYARÓS	Mures	Mures
83	MALNAS	MÁLNÁS	Sepsi	Covasna
84	MARTINIS	HOMORÓDSZENTMÁRTON	Odorhei	Harghita
85	MERENI	KÉZDIALMÁS	Kézdi	Covasna
86	MERESTI	HOMORÓDALMÁS	Odorhei	Harghita
87	MICFALAU	MIKÓÚJFALU	Sepsi	Covasna
88	MIERCUREA CIUC	CSÍKSZEREDA	Ciuc	Harghita
89	MIERCUREA NIRAJULUI	NYÁRÁDSZEREDA	Mures	Mures
90	MIHAILENI	CSÍKSZENTMIHÁLY	Ciuc	Harghita
91	MOACSA	MAKSA	Kézdi	Covasna
92	MUGENI	BÖGÖZ	Odorhei	Harghita
93	NEAUA	HAVAD	Mures	Mures
94	OCLAND	OKLÁND	Odorhei	Harghita
95	ODORHEIU SECUIESC	SZÉKELYUDVARHELY	Odorhei	Harghita
96	OJDULA	OZSDOLA	Kézdi	Covasna
97	ORMENIS	ÜRMÖS	Miclosoara-Bradut	Brasov
98	OZUN	UZON	Sepsi	Covasna
99	PANET	MEZŐPANIT	Mures	Mures
100	PASARENI	BACKAMADARAS	Mures	Mures
101	PAULENI-CIUC	CSÍKPÁLFALVA	Ciuc	Harghita
102	PLAIESII DE JOS	KÁSZONALTÍZ	Ciuc	Harghita
103	POIAN	KÉZDISZENTKERESZT	Kézdi	Covasna
104	PORUMBENII MARI	NAGYGALAMBFALVA	Odorhei	Harghita
105	PRAID	PARAJD	Odorhei	Harghita
106	RACOS	ALSÓRÁKOS	Miclosoara-Bradut	Brasov
107	RACU	CSÍKRÁKOS	Ciuc	Harghita
108	RECI (Reti)	RÉTY	Sepsi	Covasna
109	REMETEA	GYERGYÓREMETE	Gheorgheni	Harghita
110	SACEL	SZÉKELYANDRÁSFALVA	Odorhei	Harghita
111	SANCRAIENI	CSÍKSZENTKIRÁLY	Ciuc	Harghita
112	SANCRAIU DE MURES	MAROSSZENTKIRÁLY	Mures	Mures
113	SANDOMINIC	CSÍKSZENTDOMOKOS	Ciuc	Harghita
114	SANGEORGIU DE PADURE	ERDŐSZENTGYÖRGY	Mures	Mures
115	SANGOERGIU DE MURES	MAROSSZENTGYÖRGY	Mures	Mures
116	SANMARTIN	CSÍKSZENTMÁRTON	Ciuc	Harghita
117	SANSIMION	CSÍKSZENTSIMON	Ciuc	Harghita
118	SANTANA DE MURES	MAROSSZENTANNA	Mures	Mures
119	SANTIMBRU	CSÍKSZENTIMRE	Ciuc	Harghita
120	SANZIENI	KÉZDISZENTLÉLEK	Kézdi	Covasna
121	SARATENI	SÁVÁRAD	Mures	Mures
122	SARMAS	SALAMÁS	Gheorgheni	Harghita
123	SATU MARE	MÁRÉFALVA	Odorhei	Harghita
124	SECUIENI	ÚJSZÉKELY	Odorhei	Harghita
125	SFANTU GHEORGHE	SEPSISZENTGYÖRGY	Sepsi	Covasna
126	SICULENI	CSÍKMADÉFALVA	Ciuc	Harghita
127	SIMONESTI	SIMÉNFALVA	Odorhei	Harghita
128	SINCAI	MEZÕSÁMSOND	Mures	Mures
129	SOVATA	SZOVÁTA	Mures	Mures
130	STANCENI	GÖDEMESTERHÁZA	Ciuc	Harghita
131	SUBCETATE	GYERGYÓVÁRHEGY	Gheorgheni	Harghita
132	SUSENI	GYERGYÓÚJFALU	Gheorgheni	Harghita
133	TARGU - MURES	MAROSVÁSÁRHELY	Mures	Mures
134	TARGU SECUIESC	KÉZDIVÁSÁRHELY	Kézdi	Covasna
135	TOMESTI	CSÍKSZENTTAMÁS	Ciuc	Harghita
136	TOPLITA	MAROSHÉVÍZ	Gheorgheni	Harghita
137	TULGHES	GYERGYÓTÖLGYES	Gheorgheni	Harghita
138	TURIA	TORJA	Kézdi	Covasna
139	TUSNAD SAT	TUSNÁD FALU	Ciuc	Harghita
140	ULIES	KÁNYÁD	Odorhei	Harghita
141	UNGHENI	NYÁRÁSTŐ	Mures	Mures
142	VALCELE	ELŐPATAK	Sepsi	Covasna
143	VALEA CRISULUI	SEPSIKŐRÖSPATAK	Sepsi	Covasna
144	VARGATA	CSIKFALVA	Mures	Mures
145	VARGHIS	VARGYAS	Miclosoara-Bradut	Covasna
146	VARSAG	SZÉKELYVARSÁG	Odorhei	Harghita
147	VETCA	SZÉKELYVÉCKE	Mures	Mures
148	VLAHITA	SZENTEGYHÁZA	Odorhei	Harghita
149	VOIVODENI	VAJDASZENTIVÁNY	Mures	Mures
150	VOSLABENI	VASLÁB	Gheorgheni	Harghita
151	ZABALA	ZABOLA	Orbai	Covasna
152	ZAGON	ZÁGON	Orbai	Covasna
153	ZETEA	ZETELAKA	Odorhei	Harghita